Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: deşi avem resurse suplimentare de gaze, acestea stau blocate din cauza legislaţiei

Situaţia de acum din piaţa energiei din România este cauzată, pe lângă contextul european, de lipsa investiţiilor în capacităţi noi de producţie, dar şi de faptul că, deşi avem resurse suplimentare de gaze, acestea stau blocate din cauza legislaţiei, a afirmat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, într-un interviu pentru AGERPRES.

Povara fiscală în ceea ce priveşte gazele naturale este cea care descurajează investiţiile noi. Regimul de impozitare este de şase ori mai mare decât media Uniunii Europene, iar, pentru gazele offshore, de zece ori mai mare.

Verchere spune că preţurile ridicate la gazele naturale nu se reflectă în rezultatele companiei, din cauza impozitării extrem de ridicate. În 2021, rata efectivă de impozitare a producţiei de gaz a fost de 47%, iar OMV Petrom a virat la bugetul de stat suma-record de 12,3 miliarde de lei.

Totodată, oficialul OMV Petrom consideră că scăderea producţiei de gaze a companiei nu a avut niciun impact asupra preţurilor, care au urmat tendinţa pieţei internaţionale.

Soluţia pentru asigurarea energiei pentru România o constituie deblocarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, a subliniat ea, precizând că OMV Petrom a amânat cu încă un an, pentru 2023, luarea unei decizii dacă va scoate sau nu aceste zăcăminte.


AGERPRES: Cum aţi caracteriza ce se întâmplă acum pe piaţa de energie? De ce preţurile sunt atât de mari?
Christina Verchere: România face parte din piaţa unică europeană, prin urmare evoluţiile la nivel european se reflectă şi pe piaţa internă.

În 2021, contextul gazelor şi al energiei electrice a fost unul fără precedent şi foarte diferit faţă de 2020. În timp ce în 2020, s-au înregistrat preţuri scăzute la un nivel-record pentru toate produsele energetice şi o acumulare a stocurilor de ţiţei şi gaze naturale din cauza măsurilor de carantină din timpul pandemiei, anul trecut, sistemul energetic global a trebuit să găsească răspunsuri rapide la o cerere crescută. Prin urmare, această dinamică între cerere şi ofertă a supraîncălzit pieţele de energie.

Pe piaţa gazelor, preţurile au fost determinate de redresarea puternică a activităţii economice, de diminuarea stocurilor de gaze pe fondul unei ierni lungi şi friguroase la începutul anului trecut şi de existenţa unor cantităţi mai mici de gaze naturale pentru furnizare decât au fost estimate. Furnizarea de gaz a fost afectată de producţia mai scăzută din UE, de volumele mai mici importate din Rusia prin conducte şi de livrările volatile de GNL.

Aceste evoluţii s-au reflectat mai departe şi în preţurile energiei electrice, deoarece aproximativ 20% din producţia de electricitate a UE se bazează pe gaze naturale. În plus, preţul certificatelor de CO2 a crescut de peste două ori.

În acest context european mai larg, piaţa energiei din România este influenţată negativ şi de lipsa investiţiilor în noi capacităţi de producţie. În plus, avem resurse suplimentare de gaze naturale, deja descoperite şi evaluate, cum este Neptun Deep, care nu au putut fi deblocate din cauza cadrului legislativ nefavorabil.

AGERPRES: Cine câştigă şi cine pierde în urma preţurilor mari?
Christina Verchere: Preţurile ridicate la gazele naturale nu se reflectă în rezultatele noastre, din cauza impozitării extrem de ridicate. În 2021, rata efectivă de impozitare a producţiei de gaz a fost de 47%.

Am avut cea mai mare contribuţie la bugetul de stat, de aproximativ 12,3 miliarde de lei.

Performanţa noastră financiară din 2021 a fost într-adevăr mai bună decât în 2020, totuşi sub nivelul din 2019. Rezultatele au fost în principal determinate de creşterea puternică a preţului ţiţeiului, de cererea mai mare de produse energetice şi de performanţa excelentă a rafinăriei Petrobrazi şi a centralei electrice Brazi. Producţia centralei Brazi a fost cea mai mare din 2012, anul când a fost pusă în funcţiune, şi a acoperit 8% din producţia de energie a României.

AGERPRES: Care au fost cauzele scăderii producţiei de gaze a OMV Petrom?
Christina Verchere: Producţia noastră zilnică de hidrocarburi a scăzut cu 7,6% faţă de anul trecut, excluzând vânzările de active, cu un declin mai accentuat la gazele naturale, decât la ţiţei. În ciuda lucrărilor de reparaţii şi a sondelor nou forate, ne-am confruntat cu un declin natural abrupt la principalele noastre zăcăminte de gaze naturale – Totea, Lebăda Est offshore şi Burcioaia.

Această evoluţie demonstrează nevoia urgentă de a debloca resurse suplimentare. Într-un mediu de piaţă cu preţuri volatile, actualul cadru fiscal al gazelor naturale pune sub presiune investiţiile în proiectele de gaze din România, ameninţând astfel oferta internă.

AGERPRES: Credeţi că scăderea producţiei de gaze a OMV Petrom a avut vreo influenţă asupra preţului gazelor la consumatori?
Christina Verchere: Scăderea producţiei noastre de gaze nu a avut niciun impact asupra preţului care, în România, a urmat tendinţa pieţei internaţionale.

În 2021, ne-am onorat toate angajamentele, fără a modifica preţurile pe perioada contractului. Deoarece majoritatea au fost încheiate înainte de creşterea preţurilor la gazele naturale, preţul nostru realizat a fost semnificativ sub preţul BRM/CEGH. Cel mai important este că am asigurat cantităţile contractate pentru clienţii noştri, în ciuda scăderii producţiei noastre interne.

În continuare, ne intensificăm investiţiile în Explorare şi Producţie pentru a atenua declinul natural. Planificăm aproximativ 2,6 miliarde lei pentru acest segment de afaceri în 2022, în funcţie de climatul investiţional. Cu toate acestea, soluţia pentru asigurarea energiei pentru România o constituie deblocarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră.

AGERPRES: Ce măsuri ar trebui să ia de urgenţă Guvernul, dar şi companiile, pentru a îmbunătăţi situaţia de pe această piaţă?
Christina Verchere: Povara fiscală în ceea ce priveşte gazele naturale descurajează investiţiile noi. Regimul de impozitare este de şase ori mai mare decât media UE; pentru offshore este chiar mai mare, de zece ori peste media UE.

Într-un context de piaţă cu preţuri ridicate la gaz, impozitarea suplimentară şi preţul de referinţă pentru redevenţele pe gaze fac ca mediul investiţional să fie şi mai neatractiv. În calitate de producător de gaze, în 2021, nu am beneficiat de preţurile mari la gaze, întrucât povara fiscală a ajuns la 47% din veniturile de gaze.

Un sistem energetic sănătos se bazează pe investiţii: pentru dezvoltarea de noi resurse, pentru construirea de capacităţi de producţie cu emisii de carbon reduse sau zero, pentru modernizarea infrastructurii şi, mai ales, pentru a asigura energie mai curată pentru consumatori.

Ne-am luat angajamentul de a sprijini tranziţia energetică a României şi am propus cel mai mare plan de investiţii private din sectorul energetic: 11 miliarde de euro până în 2030. Avem nevoie însă şi de angajamentul politic pentru a restabili climatul investiţional în vederea realizării acestui plan.

AGERPRES: Cum credeţi că vor evolua piaţa şi preţurile pe parcursul acestui an?
Christina Verchere: Vedem că cererea de carburanţi şi energie electrică din România va continua să fie ridicată, la fel ca în 2021, în timp ce pentru gaze naturale vedem o cerere mai scăzută faţă de nivelul din ultimul an. Există multe componente volatile care ar putea influenţa această perspectivă, de la noile variante Covid până la probleme regionale de securitate a aprovizionării.

AGERPRES: Luaţi în calcul riscul ca Legea offshore să nu fie modificată nici în acest an? Dacă da, ce veţi face în acest caz în ceea ce priveşte proiectele din Marea Neagră?
Christina Verchere: Decizia finală de investiţie pentru Neptun Deep a fost amânată de mai multe ori în absenţa unui cadru fiscal predictibil şi competitiv. Modificarea Legii Offshore este esenţială pentru ca gazele naturale din Neptun Deep să fie produse.

Faptul că, până acum, nu am văzut progrese, a dus la încă o amânare a deciziei finale de investiţie până în anul 2023.

AGERPRES: Cum ar fi arătat astăzi piaţa gazelor şi preţul pentru consumatori dacă am fi avut deja producţie de gaze din Marea Neagră din blocul Neptun Deep?
Christina Verchere: Valorificarea propriilor resurse de gaze naturale generează trei categorii cheie de beneficii pentru o ţară precum România. În primul rând, este securitatea aprovizionării; resursele din Marea Neagră ar furniza suficient gaz pentru piaţa internă românească.

În al doilea rând, acestea ar contribui la dezvoltarea economică prin venituri suplimentare la bugetul de stat şi prin noi industrii care se vor dezvolta.

În al treilea rând, gazele naturale sunt fundamentale pentru o tranziţie energetică lină, fără întreruperi în fluxurile de energie. Gazele naturale joacă un rol critic în atenuarea dependenţei capacităţilor regenerabile de condiţiile meteo.

Dacă un cadru fiscal competitiv ar fi fost în vigoare din 2018, primele volume de gaze din Neptun Deep ar fi fost disponibile în 2023.

AGERPRES: Care este cel mai rău lucru pentru OMV Petrom care se poate întâmpla pe piaţa de energie în acest an? Care ar fi consecinţele?
Christina Verchere: OMV Petrom este o companie sănătoasă, orientată spre viitor, bine poziţionată pentru a profita de oportunităţile de dezvoltare generate de tranziţia energetică. Avem o strategie clară de transformare pentru un viitor cu emisii scăzute de carbon. Ne propunem să investim în energie regenerabilă, biocombustibili, mobilitate alternativă şi noi tehnologii. Şi ne angajăm să realizăm operaţiuni cu emisii net zero de carbon până în 2050.

Avem un istoric solid în ceea ce priveşte transformarea, avem disciplina de capital şi expertiza necesare pentru a livra inclusiv în circumstanţe dificile. Şi suntem nerăbdători să vedem evoluţia proiectelor noastre în 2022.