Cea mai veche fabrică din România, înființată în 1771, își închide porțile. A intrat oficial în faliment

Destin trist pentru cea mai veche fabrică din România, înființată în anul 1771. Uzina Constructoare de Mașini Reșița își va închide porțile. A intrat, oficial, în faliment.

Uzina Constructoare de Mașini (UCM) Reșița a intrat oficial în faliment, începând de pe 2 aprilie, potrivit unei decizii a Tribunalului București. Compania, care produce hidroagregate şi echipamente hidromecanice, s-a aflat în stare de insolvență timp de 13 ani și a fost preluată de Hidroelectrica din 2024, la o valoare de piață de 59,9 milioane lei.

Hidroelectrica a adăugat 119,65 milioane lei la capitalul social al companiei, sumă necesară tranzacției totale de preluare, ridicată peste valoarea de piață la 67,879 milioane lei, și susținerii capitalului de lucru al noii companii până la fuziunea cu Hidroserv, cu 51,771 milioane lei, potrivit presei de specialitate.

Cine sunt cei trei administratori ai UCM Reșița

Hidroelectrica a înființat anul trecut Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice SRL (UCMH), o subsidiară a companiei de stat menită să preia principalele active și operațiuni ale UCM Reșița. Noua companie este condusă de administratorul special din cadrul procedurii de insolvență a UCM Reșița, Aurel Bâra, unul dintre directorii economici ai Hidroelectrica, Manuela Feder, și Sebastian Fârtat, fost șef al cabinetului CEO-ului Hidroelectrica.

Potrivit sursei citate, Bâra este în același timp și director executiv, și administrator al companiei Reșița Reductoare și Regenerabile SA, controlată de elvețienii de la ICESA. Manuela Feder este de aproape 13 ani director economic al Sucursalei Hidrocentrale Hațeg din cadrul Hidroelectrica, iar Sebastian Fârtat, fost șef al cabinetului CEO-ului Hidroelectrica în perioada mandatului fostului ocupant al postului, Bogdan Badea, este în prezent director de investiții al companiei de stat. Fârtat, care este membru PNL, a fost anterior subprefect (2019-2020) și prefect (2020-2022) al județului Vâlcea, precum și consilier parlamentar la Camera Deputaților.

Ce a mai rămas din UCM Reșița

La 31 decembrie 2024, UCM Reşiţa SA avea un efectiv de 38 de angajaţi, anul trecut compania înregistrând o cifră de afaceri de 5,55 milioane lei, în scădere de la 38 de milioane lei în 2023, la un profit de 20,34 milioane lei (comparativ cu o pierdere de 12,4 milioane în anul 2023).

UCM Reșița include în activele sale o suprafaţă totală de 28 de hectare amplasată pe cele două platforme industriale (ABC şi Câlnicel) precum şi în alte zone din municipiul Reşiţa şi din oraşul Anina, pe lângă numeroase alte active din afara sferei de producţie actuale, atât în Reşiţa (Casa de cultură, Grădiniţa cu Program Prelungit „Semenic”, denumită anterior Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 7, o garsonieră pe str. Ion Corvin, 239 de apartamente în foste cămine de nefamilişti etc.), cât şi în Anina (Fabrica de Şuruburi).

Scurtă istorie a celei mai vechi fabrici din România

Compania, situată în partea de sud-vest a României, a fost fondată în 3 iulie 1771 prin darea în exploatare a primelor furnale şi forje, fiind astfel cea mai veche unitate industrială din România şi una din cele mai vechi din Europa. Începând din anul 1960, UCM Reşiţa a proiectat şi construit peste 90% din echipamentele aferente sistemului hidroenergetic naţional, punând în funcţiune peste 6.325 MW putere instalată, reprezentând 326 hidroagregate.

Pe 11 martie 2024 a fost semnat contractul de vânzare a afacerii UCMR către UCMH, societate nou înfiinţată, ce are ca asociat unic compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din ţară, iar în mai anul trecut Hidroelectrica anunţa că bugetul estimat a fi alocat pentru Uzina Constructoare de Maşini Hidroenergetice, în perioada 2024-2028, va fi de aproximativ 1 miliard de lei.

Uzina a fost înființată la 3 iulie 1771, când s-au pus în funcțiune două furnale și forja, pe malul stâng al râului Bârzava. Uzina s-a dezvoltat treptat în decursul istoriei, extinzându-se geografic pe măsura diversificării domeniilor de producție.

În anul 1872 se construiește fabrica de șuruburi din Anina (în prezent activ în conservare).

Între 1886-1975, se realizează dotări succesive la platforma veche de pe malul râului Bârzava.

Între 1954-1978 uzina se extinde prin construirea platformei sectoarelor calde (Mociur).

Între 1970-1972 extinderea continuă prin construirea platformei Direcției Cercetare Proiectare, la ieșirea din Reșița, spre Caransebeș.

Între 1975-1980 se construiește platforma Câlnicel, în extremitatea nordică a municipiului Reșița, în vecinătatea localității Câlnic.

Uzina se extinde în decursul timpului, cuprinzând și alte clădiri din cadrul orașului. La începutul secolului XXI, suprafața sa totală cuprinde 98 de hectare, dintre care 68,7 hectare platforme industriale și 25,5 hectare clădiri și hale acoperite.