Știrile 60m.RO
Ce înseamnă „suspect de coronavirus”, „caz probabil” și „contact direct”. Noile definiții ale INSP
Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat definiţiile de caz pentru COVID-19. INSP explică ce înseamnă „caz suspect”, „caz probabil”, „caz confirmat” și „contact”.
Caz suspect
- orice persoană cu debut brusc de febră şi tuse sau orice persoană cu debut brusc al oricăror 3 sau mai multe dintre următoarele semne şi simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriza, dispnee, anorexie / greţuri /vărsături, diaree, status mental alterat;
- orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie;
- orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) – febră sau istoric de febră şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte.
- pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2, arată INSP.
Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid şi eficient, supravegherea epidemiologică a contacţilor, implementarea măsurilor de prevenire şi control al infecţiei, precum şi colectarea informaţiilor epidemiologice şi clinice relevante, potrivit INSP.
Caz probabil
- un pacient care întruneşte criteriile clinice enunţate la cazul suspect şi este contact al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat;
- un caz suspect cu imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19: Rx pulmonară: opacităţi neclare, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; CT pulmonară: multiple opacităţi bilaterale cu aspect de sticlă mărunţită, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; ecografie pulmonară: linii pleurale îngroşate, linii B (multifocale, discrete sau confluente), tipare de consolidare cu sau fără bronhograme;
- o persoană cu debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absenţa unei cauze identificate;
- un adult decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficienţă respiratorie care a precedat decesul şi care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat.
Caz confirmat
- o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice;
Contact direct
- persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
- persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
- persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejata de mănuşă);
- persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
- persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sala de şedinţe, sala de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
- persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.
Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct.
Tipuri de cazuri de COVID-19
Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:
- numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializa), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);
- argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).
Caz COVID-19 comunitar
- simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;
- debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare);
Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale
- debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;
- cazurile la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare;
Deces la pacient confirmat cu COVID-19
- Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară a morţii, care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.
- Decesul la un pacient confirmat cu noul coronavirus nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a infecţiei cu SARS-CoV-2.
- COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauza a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.
- De asemenea, cazurile confirmate COVID soldate cu deces, la care testele RT-PCR în dinamică din sputa/aspirat bronşic sunt negative (2 teste), pot fi considerate deces datorat infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidenţiază semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de COVID.
- În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.
Sursa: Digi24
- Alegeri București! Luptă dură între principalii patru competitori
Cifrele pe surse ne arată o luptă între principalii competitori electorali, la fel cum au arătat și sondajele de opinie. Ciprian Ciucu pare puțin disperat și postează continuu pe Facebook, dar rămâne de văzut dacă va și reuși să devină primar. Surpriza vine pentru locurile trei și patru care de asemenea duc o luptă strânsă … - Pentagonul a transmis Europei că trebuie să preia până în 2027 majoritatea capabilităților de apărare NATO
Statele Unite au cerut ca Europa să preia până în 2027 majoritatea capabilităţilor de apărare convenţională ale NATO (adică tot ce înseamnă apărarea împotriva amenințărilor militare care nu implică arme de distrugere în masă), le-au transmis reprezentanţi ai Pentagonului unor diplomaţi europeni la Washington în această săptămână, transmite sâmbătă Reuters, citată de Agerpres. Timpul scurt stabilit … - Numire politică cu iz nuclear: Laurențiu Cazan – fost parlamentar PNL implicat în dosarul devalizării CET Govora – preia conducerea Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica, fără expertiză în domeniu, dar cu o remunerație considerabilă
Numire politică cu iz nuclear: Laurențiu Cazan – fost parlamentar PNL și implicat în dosarul devalizării CET Govora – preia conducerea Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica, fără expertiză în domeniu, dar cu o remunerație considerabilă Societatea Națională Nuclearelectrica S.A., cea care operează centralele nucleare din România și care asigură în jur de 20% din producția … - Bucureștenii nu se înghesuie la urne. Prezență foarte mică la vot la ora 11
Doar 112.883 (6,26%) de bucureșteni s-au prezentat la urne duminică, 7 decembrie, până la ora 11.00, pentru a alege viitorul primar general. La alegerile locale din iunie 2024, prezența în București la ora 11.00 a fost de 9,41% (170.381 votanți). La alegerile locale din septembrie 2020, prezența în București la ora 11.00 a fost de 8,95% (162.911 … - Vor creşte ratele. Viceguvernatorului BNR trage un semnal de alarmă
Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, a vorbit despre mecanismele prin care dezechilibrele bugetare determină majorări ale dobânzilor și influențează negativ întreaga economie. În acest moment, țara noastră se confruntă cu un deficit bugetar ridicat. Acest lucru se resimte în economie, dar și în viața de zi cu zi a cetățenilor. „În circumstanțele în care deficitul bugetar …
