Ce înseamnă de fapt mandatul de arestare al CPI pe numele lui Putin și ce precedente există

Este posibil ca Vladimir Putin să nu ajungă prea curând într-o celulă de la Haga, dar mandatul de arestare pentru crime de război i-ar putea afecta capacitatea de a călători liber și de a se întâlni cu alți lideri mondiali, care s-ar putea simți mai puțin înclinați să vorbească cu un om căutat, se arată într-o analiză a agenției Reuters.

Putin este doar al treilea șef de stat care este pus sub acuzare de Curtea Penală Internațională în timp ce se află încă la putere. În cele ce urmează, o privire asupra consecințelor pe care le-ar putea suferi liderul de la Kremlin.

DE LA CE A PORNIT CAZUL?

Curtea Penală Internațională îl acuză pe Putin de responsabilitate pentru crima de război reprezentată de deportarea copiilor ucraineni – cel puțin sute, posibil mai mulți – în Rusia.

Kremlinul a respins rapid acuzațiile, iar ministrul rus de externe a declarat că deciziile CPI „nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”.

CĂLĂTORII ÎN STRĂINĂTATE

Cele 123 de state membre ale CPI sunt obligate să îl rețină și să îl transfere pe Putin dacă acesta pune piciorul pe teritoriul lor. Rusia nu este membră și nici China, Statele Unite sau India, care va găzdui la sfârșitul acestui an un summit al liderilor grupului de economii mari G20, din care face parte și Rusia.

Tribunalul permanent pentru crime de război din lume a fost creat prin Statutul de la Roma, un tratat ratificat de toate statele UE, precum și de Australia, Brazilia, Marea Britanie, Canada, Japonia, Mexic, Elveția, 33 de țări africane și 19 națiuni din Pacificul de Sud.

Rusia a semnat Statutul de la Roma în 2000, dar și-a retras sprijinul în 2016, după ce CPI a clasificat anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova drept conflict armat.

„Putin nu este prost. El nu va călători în străinătate într-o țară în care ar putea fi arestat”, a declarat Iva Vukusic, profesor asistent de istorie la Universitatea din Utrecht.

„El nu va putea călători cam oriunde în afara țărilor care fie sunt în mod clar aliați, fie sunt cel puțin oarecum aliniate (cu) Rusia”, a spus Vukusic.

EXPERIENȚA ANTERIOARĂ A CPI

Fostul președinte sudanez Omar al-Bashir și fostul președinte libian Muammar Gaddafi sunt singurii alți lideri care au fost puși sub acuzare de CPI în timp ce erau șefi de stat. Acuzațiile împotriva lui Gaddafi au încetat după ce acesta a fost răsturnat și ucis în 2011.

Bashir, pus sub acuzare în 2009 pentru genocidul din Darfur, a rămas în funcție încă un deceniu până când a fost răsturnat în urma unei lovituri de stat. De atunci, el a fost urmărit penal în Sudan pentru alte crime, dar nu a fost predat CPI.

În timpul mandatului, el a călătorit în mai multe țări arabe și africane, inclusiv în state membre ale CPI, precum Ciad, Djibouti, Iordania, Kenya, Malawi, Africa de Sud și Uganda, care au refuzat să-l rețină. Instanța a mustrat aceste țări sau le-a trimis în fața Consiliului de Securitate al ONU pentru nerespectare.

CPI a judecat un singur fost șef de stat după ce a părăsit funcția: fostul președinte ivorian Laurent Gbagbo, care a fost achitat de toate acuzațiile în 2019, după un proces de trei ani.

Președintele Kenyei, William Ruto, și predecesorul său, Uhuru Kenyatta, au fost amândoi acuzați de CPI înainte de a fi aleși. Acuzațiile împotriva ambilor bărbați au fost între timp retrase. Kenyatta este singurul lider care a apărut în fața CPI în timp ce se afla încă în funcție.

ALTE INSTANȚE

În afară de CPI, mai mulți foști lideri au fost judecați de alte instanțe internaționale. Printre cazurile notabile:

Slobodan Milosevic, fostul președinte al Serbiei și Iugoslaviei, a devenit primul fost șef de stat care a compărut în fața unui tribunal internațional după cel de-al Doilea Război Mondial, atunci când a fost judecat de un tribunal al ONU pentru presupuse crime comise în timpul războaielor din Balcani din anii 1990. El a murit în arest în 2006, înainte de a se ajunge la un verdict.

Fostul lider liberian Charles Taylor a fost găsit vinovat de crime de război în 2012 de către Tribunalul Special pentru Sierra Leone de la Haga, susținut de ONU, fiind primul fost șef de stat condamnat pentru crime de război de către un tribunal internațional de la procesele de la Nürnberg împotriva liderilor naziști de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Fostul președinte kosovar Hashim Thaci, unul dintre adversarii lui Milosevic în războaiele din Balcani din anii 1990, a părăsit funcția după ce a fost acuzat de crime de război de către Tribunalul pentru crime de război din Kosovo de la Haga. El urmează să fie judecat luna viitoare.