Curtea Constituțională a României a decis, luni, că Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative este constituțională în ansamblul ei, cu excepția prevederii referitoare la folosirea testului poligraf pentru funcționarii din cadrul Autorității Vamale Române. Actul normativ face parte din al doilea pachet de măsuri asumat de Guvernul Bolojan prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului.
Potrivit deciziei nr. 481 din 20 octombrie 2025, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate cu privire la sintagma „inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizat prin utilizarea tehnicii poligraf”, prezentă în articolele XVII, XIX și XX din lege. Restul articolelor contestate de AUR, S.O.S. România, Partidul Oamenilor Tineri și de senatori ai AUR au fost declarate conforme cu Legea fundamentală. Judecătorii constituționali au subliniat că sintagma privind testul poligraf încalcă cerințele de claritate și previzibilitate ale legii, prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituție.
Curtea a confirmat legalitatea procedurii de angajare a răspunderii
CCR a respins criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate de partidele de opoziție, stabilind că Guvernul și-a angajat răspunderea cu respectarea art. 114 din Constituție. Judecătorii au reținut că Executivul a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii. Potrivit comunicatului instituției, angajarea răspunderii reprezintă o procedură constituțională care reflectă raporturile dintre Parlament și Guvern și asigură controlul parlamentar asupra actului de legiferare.
Curtea a constatat, de asemenea, că nu a existat o obligație legală sau constituțională pentru solicitarea unui nou aviz din partea Consiliului Economic și Social (CES), întrucât avizul a fost emis asupra formei inițiale a proiectului. Acceptarea unor amendamente parlamentare nu impune reconsultarea CES, a explicat CCR.
În privința urgenței, judecătorii au apreciat că Guvernul a justificat corespunzător adoptarea rapidă a măsurilor, având în vedere evitarea unor consecințe negative asupra deficitului bugetului general consolidat și necesitatea consolidării capacității financiare a statului pe termen lung.
Curtea: măsurile contestate sunt opțiuni de politică economică
CCR a apreciat că majoritatea dispozițiilor contestate reprezintă opțiuni de politică economică ce intră în competența legiuitorului, care dispune de o largă marjă de apreciere. Printre acestea se numără reglementări privind utilizarea mijloacelor moderne de plată, modificarea regimului fiscal pentru diverse categorii de venituri, stabilirea unor criterii de impozitare diferențiate, precum și măsuri destinate creșterii disciplinei financiare. Toate acestea au fost considerate conforme cu prevederile constituționale privind egalitatea în drepturi, libertatea economică și justa așezare a sarcinilor fiscale.
Curtea a mai reținut că dispozițiile privind testarea psihologică a funcționarilor publici și utilizarea camerelor de tip „bodycam” nu aduc atingere dreptului la viață privată, deoarece aceste măsuri sunt justificate prin natura raportului de serviciu și prin nevoia de a asigura transparență și corectitudine în relația dintre administrație și cetățeni.
Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Argumentele complete care au stat la baza soluției vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
