de Valer Marian
De sărbătoarea sfântă de Moș Nicolae, cu două zile înainte de Ziua Constituției, Curtea Constituțională a României (CCR) a comis cel mai cras și mai grav abuz din istoria sa, prin adoptarea într-o ședință anunțată inițial ca informală nu de judecată a unei hotărâri vădit nelegale (sau, mai bine zis, anticonstituționale) și netemeinice (fără un minim suport probator pertinent și concludent) , prin care a dispus anularea primului tur al alegerilor prezidențiale și reluarea alegerilor pentru funcția de președinte al țării noastre. Asupra nelegalității și netemeiniciei acestei hotărâri s-au pronunțat deja juriști de prestigiu: profesori universitari, avocați, foști magistrați, inclusiv foști judecători ai CCR. O să revin în curând cu o analiză juridico-constituțională mai amplă în acest sens.
Constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu și înaltă trădare
Ca fost procuror, care a anchetat în decembrie 1989 și în cursul anului 1990 foști lideri județeni și centrali ai partidului și regimului comunist (începând cu primul secretar PCR al județului Satu Mare, Maria Bradea, și continuând cu primul secretar PCR al județului Sibiu, Nicu Ceaușescu, fiul cuplului dictatorial, ministrul de interne și șeful Securității, Tudor Postelnicu, locotenent-colonelul Dan Gheorghe, pe atunci locțiitor al comandantului USLA, ulterior general și șef în mai multe servicii secrete) țin însă să accentuez, referitor la această hotărâre a CCR și la fundamentarea sa pe o hotărâre inițială a CSAT, că membrii celor două instituții importante, dar nu supreme, sunt pasibili de tragere la răspundere penală pentru cel puțin trei infracțiuni foarte grave.
Punctual, aceștia ar trebui anchetați de urgență sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat (art. 367 alin. 1 și 2 din Codul penal), abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, constatarea și sancționarea faptelor de corupție rap. la art. 297 din Codul penal) și, ce este cel mai grav, înaltă trădare (art. 398 rap. la art. 394 alin. 1 lit. b din Codul penal), în cazul membrilor CSAT, și complicitate la înaltă trădare (art. 48 alin. 1 rap. la art. 398 rap. la art. 394 alin. 1 lit. b din Codul penal), în cazul membrilor CCR.
Trădare prin subminare economică, politică și a capacității de apărare
Conform Codului penal în vigoare, faptele prevăzute în art. 394-397, săvârșite de către Președintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare al Țării, constituie infracțiunea de înaltă trădare și se pedepsesc cu detențiune pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. În opinia mea, referitor la hotărârile CSAT și CCR, se pune problema săvârșirii infracțiunii de înaltă trădare sub forma prevăzută de art. 394 alin. 1 lit. b din Codul penal: fapta cetățeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizație străină sau cu agenți ai acestora, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin subminare economică, politică sau a capacității de apărare a statului. Complicitatea la înaltă trădare rezidă în înlesnirea sau ajutarea în orice mod la săvârșirea acestei infracțiuni.
Aceste hotărâri au cauzat o subminare economică prin căderile înregistrate la bursă, prin creșterea cursului leului, prin creșterea dobânzilor, prin creșterea prețurilor prin scăderea încrederii investitorilor, îndeosebi străini, dintre care unii au avertizat că s-ar putea retrage din România, precum și prin prejudicierea bugetului public cu suma de 1,4 miliarde de lei reprezentând cheltuieli efectuate inutil pentru organizarea alegerilor prezidențiale și a bugetelor partidelor politice participante, care provin tot din bani publici generarea unei stări de neîncredere în rândul unor parteneri economici, riscul unei sistări sau reduceri a fondurilor alocate de Uniunea Europeană.
Aceste hotărâri au produs o subminare politică, prin vicierea/alterarea/compromiterea și stoparea abuzivă a procesului electoral, sabotarea, destabilizarea și prejudicierea unor competitori sau susținători politici (partide sau candidați independenți), generarea unei stări de instabilitate politică și de nesiguranță socială, reducerea substanțială a încrederii cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului, îndeosebi în instituțiile implicate în procesul electoral (CCR, BEC, AEP, MAI), generarea unei stări de neîncredere în cadrul unor cancelarii politice din NATO și din Uniunea Europeană.
Aceste hotărâri au cauzat și o subminare a capacității de apărare a statului prin reducerea încrederii unor parteneri din NATO, de natură să afecteze înzestrarea tehnică a Armatei Române, și creșterea stării de nemulțumire în rândul militarilor activi și rezerviști. La acestea, trebuie adăugată hotărârea CSAT privind donarea către Ucraina a unui sistem de apărare Patriot, achiziționat din SUA cu circa un miliard de dolari, prin care a fost afectată capacitatea de apărare a României într-o situație geopolitică periculoasă, generată de războiul declanșat de Rusia împotriva țării vecine de aproape trei ani.
Folos necuvenit pentru președintele Iohannis, premierul Ciolacu și șefii serviciilor secrete
În speță, se impune a fi cercetată potențiala implicare a unor agenți respectiv a unor reprezentanți ai unei puteri străine, cum ar fi perdanta administrație Biden din Statele Unite ale Americii (pe cale să predea puterea administrației Trump până în 20 ianuarie 2025), care pot proveni din Departamentul de Stat, servicii secrete sau ambasada SUA de la București. Totodată, se impune cercetată potențiala implicare a unei organizații străine, ca Fundația Soros pentru o Societate Deschisă, înființată și finanțată de miliardarul american George Soroș, un apropiat al actualului președinte Joe Biden și un sponsor important al Partidului Democrat. Este știut că această organizație a încercat să destabilizeze politic și economic unele state aliate din NATO și partenere în Uniunea Europeană, respectiv Ungaria și Polonia.
Infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat a fost comisă în formă agravată în condițiile în care principala infracțiune care intră în scopul grupului infracțional organizat, respectiv înalta trădare, se sancționează cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoare peste 10 ani. În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, folosul necuvenit obținut constă în menținerea în funcție a președintelui Klaus Iohannis, care este și președintele CSAT, a directorilor de servicii secrete care fac parte din CSAT ( SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI) și, posibil, a primului ministru Marcel Ciolacu, care este vicepreședinte al CSAT, și a miniștrilor care sunt membri ai CSAT (ai Apărării, Administrației și Internelor, Afacerilor Externe, Justiției, Economiei, Finanțelor).
(Va urma)
