CCR îngroapă transparența: Declarațiile de avere devin secrete, în numele „protecției datelor” și al fricii de inteligența artificială
Curtea Constituțională a decis că funcționarii publici nu mai trebuie să declare veniturile și averile soților sau copiilor majori, iar declarațiile de avere nu vor mai fi publice. Motivația sfidează logica și interesul public: judecătorii invocă protecția vieții private, lipsa „datelor certe” și pericolele inteligenței artificiale. Decizia lovește direct în lupta anticorupție și întoarce România în epoca opacității totale.
Curtea Constituțională a României a decis că românii nu mai au dreptul să afle cât de bogați sunt cei plătiți din bani publici. Printr-o motivare stupefiantă, judecătorii au declarat neconstituțională obligația ca funcționarii publici să menționeze în declarațiile de avere bunurile și veniturile partenerilor de viață sau ale copiilor aflați în întreținere. Argumentul? Funcționarul „nu poate avea date certe” despre ce are în cont soția sau ce deține copilul major. În plus, și mai grav, CCR afirmă că protejarea vieții private e mai importantă decât transparența într-un stat democratic.
Mai mult, Curtea consideră că aceste declarații nu trebuie să mai fie publice deloc, pentru că ar reprezenta un risc în „contextul dezvoltării fără precedent a inteligenței artificiale”. Da, ați citit bine. În plină eră a digitalizării și a cerințelor de deschidere instituțională, judecătorii CCR se tem că datele despre averile politicienilor ar putea fi folosite „împotriva lor” cu ajutorul AI. În realitate, este o justificare absurdă pentru a ascunde informații esențiale despre cei care gestionează resursele statului și decid soarta banului public.
Agenția Națională de Integritate avertizează că această decizie distruge două decenii de progrese în transparență, anticorupție și integritate. România riscă să compromită definitiv aderarea la OCDE și să piardă încrederea instituțiilor europene și internaționale. „Portalul ANI conține peste 12 milioane de declarații publicate, care acum sunt puse sub semnul întrebării”, atrage atenția instituția. Se șterge, practic, cu buretele o întreagă arhivă de responsabilitate publică, în numele unui drept la „intimitate” care nu are ce căuta în administrația publică.
Decizia CCR nu este doar revoltătoare, ci profund periculoasă pentru viitorul democrației în România. Este o protecție oferită privilegiilor, un scut ridicat în jurul celor care au de ascuns. Sub pretextul protejării vieții private și al amenințărilor tehnologice, se distruge un pilon esențial al statului de drept: dreptul cetățeanului de a ști cine îl conduce și cum.
