Caz ieșit din comun. CEDO a condamnat România pentru expulzarea a doi pakistanezi acuzați de organizarea unor acțiuni teroriste

CEDO a condamnat, joi, România în cauza Muhammad și Muhammad vs România, pentru încălcarea articolului 1 din protocolul nr 7 din Convenția Drepturilor Omului referitor la garanțiile procedurale în expulzarea străinilor, se arată într-un comunicat al Curții. Cazul a fost judecat în mod excepțional în Marea Cameră a Curții (formată din 17 judecători) iar sentința a fost pronunțată cu majoritate, fiind exprimate mai multe opinii concurente și două opinii separate. Printre cei care au făcut opinie separată se numără și judecătorul României la CEDO, Iulia Motoc.
Potrivit sursei citate, Curtea a constatat că reclamanții au primit informații foarte generale despre acuzațiile care li s-au adus și că nu au avut posibilitatea să consulte actele specifice referitoare la acuzația că ar fi pus în pericol siguranța națională.
Ținând seama de marja de aprieciere lăsată statelor în astfel de cazuri, Curtea a stabilit că limitările impuse reclamanților nu au fost echilibrate în procedurile interne de extrădare astfel încă să-i fie respectate drepturile.
Este vorba despre Adeel Muhammad și Ramzan Muhammad, doi pakistanezi născuți în 1993 și 1982, care au venit în România în septembrie 2012 cu viză de student.
Cei doi studiau economia la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.
Ramazan Muhammad a intrat în Românai în februarie 2009, cu o viză de student pe termen lung iar soția lui a venit în România în aprilie 2012. În decembrie 2012, Serviciul Român de Informații a cerut parchetului de pe lângă Curtea de Apel București să-l declare indezirabil. În susținerea solicitării, SRI a furnizat documente clasificate.
În decembrie 2012, parchetul a trimis solicitarea Curții de Apel București, secției de contencios, cerând să-i declare pe cei doi indezirabili. În solicitare se arăta că, potrivit informațiilor de la SRI, existau indicii solide că reclmanții intenționau să se angajeze în activități care puneau în pericol siguranța națională. Documentele clasificate au fost transmise Curții de Apel.
Cei doi reclamanți au susținut în fața instanței că nu înțeleg motivele pentru care au fost acuzați iar Curtea de Apel le-a comunicat că documentele sunt clasificate.
Curtea i-a declarat indezirabili pentru o perioadă de 15 ani și a decis expulzarea lor.
Pe data de 6 decembrie 2012, SRI a dat publicității un comunicat în acest caz, în care a dat detalii și exemple de activități de care cei doi pakistanezi erau acuzați, de susținere a unui grup islamist afiliat ideologic al-Qaeda.
CEDO mai notează că informațiile au apărut în presă, care au indicat numele reclamanților și detalii legate de studiile lor universitare. Cei doi au făcut apel la Înalta Curte însă acesta a fost respins. Înalta Curte și-a însușit ceea ce a văzut în documentele clasificate și a constatat că judecătorii Curții de Apel au decis în mod corect că reclamanții intenționau să se angajeze în activități care puneau în pericol siguranța națională.
Cei doi pakistanezi au părăsit România pe 27 decembrie 2012 și au reclamat la CEDO faptul că nu au avut parte de garanții procedurale în procesul de extrădare și că, în concret, nu li s-au adus la cunoștință acuzațiile și nu au avut acces la documentele depuse la dosar. Cazul a ajuns la CEDO în decembrie 2012.
Curtea a stabilit că reclamanții au suferit ”limitări majore în exercitarea dreptului lor de a fi informați asupra faptelor pe care s-a bazat decizia de expulzare și în exercitarea dreptului de a avea acces la conținutul documentelor și informațiilor pe care s-a bazat autoritatea competentă care a decis expulzarea”.
Satul român a fost condamnat la 10.000 de euro despăgubiri și 1365 de euro cheltuieli de judecată.
Vezi aici integral comunicatul CEDO
- În Odesa a fost descoperită o schemă de falsificare a pașapoartelor moldovenești
În Ucraina a fost trimis în instanță un dosar penal împotriva unui locuitor din Odesa, acuzat de falsificarea în masă a pașapoartelor moldovenești. Potrivit anchetei, documentele false erau folosite pentru ieșirea ilegală a persoanelor supuse serviciului militar obligatoriu în străinătate. Acuzatul a amenajat în apartamentul său o tipografie clandestină și a fabricat documente false cu … - UE introduce restricții la plățile în numerar: Cum vor funcționa cumpărăturile în 2027
Uniunea Europeană pregătește o schimbare importantă privind utilizarea numerarului, prin introducerea unei limite comune pentru plățile mari efectuate în bani cash. Măsura face parte din Regulamentul (UE) 2024/1624 privind combaterea spălării banilor și va deveni obligatorie în toate statele membre. Decizia vine într-un context în care plățile digitale sunt tot mai folosite, iar autoritățile europene încearcă să reducă tranzacțiile … - Săracii… Bogdan Mateescu, fost președinte al CSM, explică de ce e nevoie de pensii speciale: există o încărcătură foarte mare la judecătorii români
Fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Bogdan Mateescu, spune, vineri, la OFF The Record, de la MEDIAFAX, că atitudinea lui Ilie Bolojan, „bazată de ură și segregare” nu este în regulă și îi dă exemplul Regelui Charles. Bogdan Mateescu a fost întrebat dacă ar putea magistrații să ceară slăbirea regimului incompatibilităților, după ce au … - MAI: ‘Evitați orice deplasare’ – Cod Galben de viscol și ninsori; risc de hipotermie, accidente și blocaje în trafic
În contextul atenționărilor meteorologice de Cod Galben pentru viscol, ninsori, polei și precipitații însemnate cantitativ, autoritățile au stabilit o serie de măsuri preventive menite să protejeze viața și bunurile cetățenilor, în special în zonele cu risc ridicat. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) avertizează că viscolul reduce semnificativ vizibilitatea, iar temperaturile scăzute cresc riscul de hipotermie, degerături, accidente rutiere și blocaje în trafic. Cetățenii … - Cum a scăpat baronul Negoiță de controlul judiciar. Motivarea judecătorului: nu există pagubă
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a scăpat de măsura controlului judiciar și își poate relua atribuțiile, după ce instanța a stabilit că, în dosarul privind construirea unui drum din bani publici pe un teren privat, nu s-a produs nicio pagubă demonstrată. În motivarea deciziei, judecătorul arată că la dosar nu există o expertiză tehnică care să …




