Denumită științific Hippophae Rhamnoides, cătina este un arbust fructifer de origine din Asia Centrală, ce poate fi albă, galbenă sau roșie. În România, întâlnim cătina atât în regiunile muntoase cât și în nisipurile și pietrisurile litorale. Fructul este cel care se folosește cel mai mult în industria alimentară, farmacie, silvicultură sau ca plantă ornamentală, dar se obțin diverse preparate și din frunzele, mugurii și scoarța de cătină.
De ce aurul galben sau ginsengul românesc? Datorită proprietăților sale aproape miraculoase. Vitamina C se găsește în cantitate dublă față de măceșe și de zece ori decât în citrice. Fructele mai conțin vitamina A, complexul de vitamine B (B1, B2, B6, B9, colină, inositol), vitaminele E, K, P și F, celuloză, carotenoide (beta caroten-în concentrație mai mare decât se regăseste în morcovi, xanthophila), microelemente precum calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, sodiu, acizi grași polinesaturati, uleiuri complexe din care se obține uleiul de cătină, uleiuri volatile, flavonoide, pectine, taninuri, serotonină, aminoacizi, fitosteroli și enzime.
Beneficiile sunt numeroase și se referă , în principal la : efectul vitaminizant ( Un pahar de suc de cătină cu miere, proaspăt preparat, consumat dimineață, va asigură porția de vitamine și energie pe tot parcursul zilei), efectul imunostimulator ( proprietăti antibiotice și combate direct infecțiile bacteriene), efectul depurativ, antioxidant, antiinflamator (în tratarea afecțiunilor pielii, rănilor sau arsurilor), efectul cicatrizant, efectul emolient (se găsește în diverse creme), precum și efectul citroprotector (apără organismul de tot ce este toxic și nociv) .
Afecțiunile tratate se referă în principal la cele hepatice, endocrine, digestive, gastroduodenale sau a ulcerului gastric. Tot la nivel intern, cosumul de cătină este indicat în avitaminoze, deficitul de vitamine din organism ce slăbeste sistemul imunitar.Este folosită și la tratarea afecțiunilor pielii (eczemele, urticaria, infecțiile, pojarul, erupțiile cutanate și dermatozele), dar și în stările de stres, anxietate și depresie. Nu în ultimul rând în tratarea răcelilor și virozelor respiratorii.
Dacă nu îți place gustul acrișor , poți combina cătină cu miere . Cătina poate fi folosită sub formă de pulbere, sirop, tinctura, ulei sau ceai.
Dacă este administrată conform dozelor recomandate, cătina nu are efecte adverse.
Sursa foto: www.lifer.ro
www.sanatatedinplante.ro
Alexandru Florian Săraru – profesor, scriitor și antreprenor
