Piedici pentru acordul bugetar în Parlamentul European

Parlamentul European a cerut, într-o rezoluţie adoptată joi după-amiază, îmbunăţirea acordului Consiliului European privind bugetul UE şi Fondul de relansare post-pandemie, insistând asupra unor suplimentări bugetare şi asupra introducerii unor condiţii stricte privind statul de drept.

„Fondul de relansare constituie o decizie istorică, dar priorităţi pe termen lung ale UE precum Acordul ecologic şi Agenda digitală sunt expuse riscurilor”, anunţă Parlamentul European.

Rezoluţia pe tema concluziilor summitului UE din perioada 17-21 iulie a fost aprobată de Parlamentul UE cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivă şi 67 de abţineri.

Eurodeputaţii au criticat reducerea unor fonduri pentru programe destinate viitorului, avertizând că acest lucru „va submina bazele unei relansări sustenabile şi rezistente”.

Parlamentul UE avertizează că nu va aproba acordul bugetar în forma actuală. Europarlamentarii au insistat pentru stabilirea unor condiţii stricte în privinţa respectării principiilor statului de drept. Parlamentul UE „regretă profund” că membrii Consiliului European au slăbit semnificativ eforturile Comisiei Europene şi ale Parlamentului European de susţinere a valorilor statului de drept.

Parlamentul European vrea îmbunătăţirea acordului Consiliului European pe tema bugetului multianual şi a Fondului de relansare economică, a declarat miercuri David Sassoli, preşedintele Legislativului UE, insistând să fie suplimentate unele fonduri şi să fie impuse condiţii stricte privind statul de drept. „Există o propunere pe masă, dar am vrea îmbunătăţirea acesteia, în primul rând prin a încerca să oferim unele răspunsuri la reducerile pe care le considerăm nejustificate. Nu putem reduce bugetul pentru cercetare ştiinţifică, pentru tineri şi pentru programul Erasmus, nu se poate”, a declarat David Sassoli, citat de agenţia de presă Reuters.

Referindu-se la generalizarea formulării din acordul bugetar privind condiţionarea alocării fondurilor de respectarea normelor statului de drept, Sassoli a precizat: „Nu suntem mulţumiţi doar să fie menţionate principiile”.
Votul final al Parlamentului UE pe tema bugetului multianual şi a Fondului UE de relansare este aşteptat peste câteva luni, a precizat David Sassoli.

Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns, marţi, la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021-2027 şi asupra Fondului UE de relansare economică post-pandemie. Liderii europeni au aprobat un buget multianual în valoare de 1.074 de miliarde de euro. În plus, a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde de euro şi din credite de 360 de miliarde de euro.
Planul prevede menţinerea condiţiei respectării normelor statului de drept în accesarea fondurilor europene. Dar, pe fondul opoziţiei vehemente exercitate de Ungaria şi Polonia, formularea referitoare la condiţionalităţi a fost generalizată. „Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Consiliul European subliniază importanţa respectării normelor statului de drept. În acest context, va fi introdus un regim de condiţionare pentru protejarea bugetului şi a Fondului de relansare Viitoarea Generaţie UE. În acest context, în cazul încălcărilor, Comisia Europeană va propune măsuri care vor fi adoptate de Consiliul UE prin majoritate calificată”, prevede acordul liderilor UE.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că flexibilizarea condiţiilor este o victorie a sa, potrivit site-ului german Tagesschau.de. La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, consideră drept un succes „toată arhitectura de monitorizare. Multe ţări vest-europene ceruseră un instrument mai eficient de sancţionare a statelor care încalcă valorile fundamentale ale UE.

„Elementele centrale a ceea ce se propunea iniţial sunt încă acolo”, a avertizat, la rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a confirmat ideea: „În concluziile adoptate, ne angajăm să acceptăm şi să protejăm principiile statului de drept”.

Sursa: www.cotidianul.ro

• 
  VIDEO: Cum a cumpărat escrocul Ilie Bolojan microbuze școlare cu 240 de mii de euro bucata, cât un Lamborghini
  Județul Bihor a devenit, în tăcerea complice a autorităților centrale și a unei prese locale adesea timorate, scena unui tun financiar de proporții epice, orchestrat sub stindardul ecologiei și al modernizării. Imaginea de administrator perfect a lui Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, se prăbușește zgomotos sub greutatea unor contracte publice halucinante. Sub paravanul tranziției …
• 
  ENERGY TEHNO CONCEPT SRL a Danielei Băjenaru: pierderi, datorii și un contract – achiziție directă de aproape 900.000 de lei cu Primăria Râmnicu Vâlcea
  Deși indicatorii financiari arată o situație dificilă, societatea ENERGY TEHNO CONCEPT SRL din satul Buleta, județul Vâlcea, continuă să obțină contracte din bani publici. Cele mai recente date financiare disponibile indică o deteriorare a performanței economice a companiei, în timp ce analiza comercială o încadrează în categoria firmelor cu risc ridicat. Potrivit datelor consultate, firma a înregistrat …
• 
  Ucraina atacă infrastructura energetică rusă într-un ritm și cu o brutalitate fără precedent
  Războiul dintre Kiev și Moscova a intrat într-o fază de o brutalitate aeriană fără precedent, după ce forțele ucrainene au declanșat o campanie masivă de atacuri cu drone care a îngenuncheat infrastructura energetică a Rusiei. O analiză devastatoare a datelor Financial Times (FT) arată că raidurile chirurgicale orchestrate de armata lui Volodimir Zelenski au aruncat Federația Rusă …
• 
  Ucraina loveşte opt petroliere din „flota fantomă” a Rusiei, care livrau combustibili în Crimeea
  Drone ucrainene au lovit luni noaptea în Marea Azov opt petroliere din aşa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, care livrau combustibili în Crimeea, a anunţat marţi armata Ucrainei, conform agenţiei de știri Reuters, citate de Agerpres. Forţa de drone ucraineană a comunicat pe Telegram că navele lovite, de circa 7000 de tone fiecare, erau vizate de …
• 
  De la simbol al industriei românești la ani de declin. Cea mai veche fabrică din România încearcă să renască sub umbrela Hidroelectrica
  Uzina Constructoare de Mașini Reșița (UCMH Reșița), considerată cea mai veche unitate industrială din România, a aniversat 255 de ani de existență, marcând un moment simbolic pentru industria românească. Hidroelectrica, compania care a preluat activele și operațiunile fostei UCM Reșița, vorbește despre un nou început și despre investiții care ar putea readuce uzina pe linia …