Cătălin Drulă și corupția din USR. Cum poate conduce Bucureștiul când sub conducerea sa banii din subvenția publică au ajuns la apropiați
Cătălin Drulă, autoproclamat simbol al corectitudinii și al luptei împotriva corupției, a transformat USR într-un mecanism de sinecuri și contracte mascate. În perioada în care a condus partidul, USR a devenit exact ceea ce promitea că va distruge: o mașină de tocat bani publici, direcționați către apropiați și membri ai formațiunii sub pretextul „consultării strategice” și al „serviciilor de expertiză”.
De la morală la contracte de partid
Sub conducerea lui Drulă, USR a început să funcționeze ca o întreprindere politică privată. Firme de consultanță legate de foști miniștri și lideri de partid au primit contracte grase, plătite din subvenția de la stat, bani publici, în esență. Printre beneficiari se numără foști șefi de campanie, consilieri și apropiați ai conducerii centrale, care au fost remunerați lunar pentru „analize”, „strategie politică” sau „asistență tehnică”, servicii greu de verificat, fără rapoarte clare și fără rezultate publice.
În timp ce USR poza în „partidul tinerilor onești”, în culise se împărțeau sume consistente între cei din interior. Sistemul s-a perpetuat cu o discreție calculată, iar Drulă, în loc să oprească derapajele, le-a girat prin tăcere și complicitate. Sub conducerea lui Drulă, au fost încheiate contracte de consultanţă politică – firme care aparțin unor membri sau apropiaţi ai partidului – la tarife între circa 1.000-6.000 de euro lunar. De exemplu: firma Thinking Ahead Research and Consultancy SRL, deţinută de fostul ministru Cristian Ghinea, a primit în primele luni din 2023 plăţi lunare consistent ridicate de la partid.
Ceea ce odinioară era un partid de reformă a devenit o rețea de interese interne. Membrii promovați în ministere, în perioada guvernării USR, au fost ulterior recompensați cu contracte de consultanță sau poziții remunerate din bugetul partidului. Cercul închis de influență a funcționat ca o mică oligarhie politică, în care loialitatea era criteriul principal, nu competența.
Transparența promisă s-a evaporat complet. Rapoartele financiare ale partidului sunt opace, iar criteriile de selecție a furnizorilor de servicii lipsesc cu desăvârșire.
Poate Drulă conduce Bucureștiul după un asemenea bilanț?
Aceasta este întrebarea pe care ar trebui să și-o pună fiecare bucureștean. Dacă un lider nu a putut conduce un partid de câteva sute de angajați fără să-l transforme într-o structură coruptă și netransparentă, cum ar putea administra un oraș de două milioane de locuitori și un buget de miliarde?
Bucureștiul nu are nevoie de un primar care vine cu lecția „anticorupției” dar care, în spatele scenei, repetă tiparul vechilor partide. În perioada Drulă, USR a fost măcinat de scandaluri interne, favoritisme și contracte direcționate. A fost o miniatură a României politice de care acest partid pretindea că vrea să scape.
Cătălin Drulă s-a poziționat ca un moralist de serviciu, însă bilanțul său intern arată contrariul. Dincolo de lozinci și de discursul agresiv, USR a funcționat ca o structură hibridă, cu un nucleu corupt care a folosit subvenția publică pentru a-și întreține propria elită.
Dacă așa arată „noul val” al politicii românești, atunci bucureștenii ar trebui să se întrebe cât de departe suntem, cu adevărat, de vechiul sistem pe care USR promitea că îl demolează. Pentru că, din ce se vede, Cătălin Drulă nu a demolat corupția, a învățat doar să o organizeze mai eficient.
