Cât de mult au greșit sondajele, din nou, la alegerile din București. Ce a făcut Italia după o situație asemănătoare 

Din 18 mari sondaje de opinie centralizate  înaintea alegerilor pentru Primăria Capitalei, niciunul nu a reușit să îl dea pe câștigător, liberalul Ciprian Ciucu, măcar la un scor apropiat de cel obținut în realitate. S-a întâmplat la aproape toate cele șapte rânduri de alegeri din ultimul an și jumătate din România. Profesorul universitar Mircea Comșa, sociolog, spune că situația nu e specifică României, dar că în alte țări astfel de cazuri sunt „mai degrabă rare”. Ce spun jurnaliști din cinci state europene despre acest fenomen în țările lor.

• Articol realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Victor Cozmei (HotNews), cu grafice realizate de Edit Gyenge. Au contribuit Krasen Nikolov (Mediapool – Bulgaria), Boroka Paraszka (HVG – Ungaria), Petr Jedlička (Denik Referendum – Cehia), Ana Somavilla (El Confidencial – Spania) și Lorenzo Ferrari (OBCT – Italia).

Ciprian Ciucu (PNL) a câștigat detașat alegerile pentru Primăria Capitalei, cu un scor mult mai mare decât contracandidații săi și pe care nu l-a indicat niciunul din cele 18 mari sondaje de opinie centralizate din august până în 5 decembrie. 

Din toate cele 18 sondaje analizate, Ciucu a fost pe primul loc în doar două dintre ele, iar cel cu cel mai mare scor, 27%, a apărut într-un sondaj INSCOP din 3 decembrie. În sondajele AtlasIntel realizate pentru HotNews și publicate în 1 și 5 decembrie, candidatul PNL era plasat pe pozițiile 2, respectiv 3, cu scoruri de circa 21%. Ciucu a câștigat alegerile cu 36,16%. 

Candidatul PSD Daniel Băluță era văzut ca favoritul alegerilor după aproape toate sondajele. Media scorurilor sale din sondaje era de aproape 25%. După scrutinul din 7 decembrie, el s-a clasat pe poziția a treia, cu 20,5%.

Din cele 18 sondaje, doar două l-au creditat cu un scor puțin mai mic decât a obținut – AtlasIntel, în noiembrie, și Insomar, în august, ambele cu circa 19%. Restul sondajelor l-au cotat cu șanse mult mai mari – ultimul sondaj INSCOP îl dădea pe Băluță la peste 28%. 

Surpriza alegerilor pentru Primăria Capitalei a venit de la candidata Anca Alexandrescu, care s-a clasat pe locul 2, cu 21,94% din voturi. 

Conform sondajelor, ea a tot crescut din noiembrie și până în decembrie, în ziua votului. AtlasIntel a fost singura casă de sondare care a plasat-o pe Anca Alexandrescu pe poziția 2, într-un sondaj publicat în 1 decembrie, cu un scor de 23,2%, apropiat de rezultatul final. În ultimul sondaj, cel publicat în 5 decembrie, Anca Alexandrescu era dată pe prima poziție, cu 24%, urmată de Daniel Băluță, cu 23,9%.

Sondajele celorlalte institute, însă, au clasat-o pe Alexandrescu pe 3 sau pe 4, cu o medie de 17-18%.

Candidatul USR Cătălin Drulă a terminat alegerile pe 4, cu 13,9%, în condițiile în care media celor 18 sondaje centralizate pe platforma Alegeri.HotNews.ro a fost de 18,5%. Față de scorul său final, cel mai aproape au fost ultimele două sondaje AtlasIntel din 1 și 5 decembrie, sondaje care îl cotau cu 15%. 

La o privire de ansamblu a distribuirii scorurilor din toate cele 18 mari sondaje vedem că, de fapt, scorurile finale obținute de candidați sunt spre extremele intervalelor conturate de cercetările sociologice. 

Sociolog: O parte a alegătorilor și-a stabilit opțiunea de vot strategic, rațional, în ultimele zile

„Acum, odată problema generală cu sondajele e că nu știi niciodată dacă sunt erori sau dacă sunt doar niște erori aparente, niște diferențe care, de fapt, la momentul în care sondajele au fost realizate, e posibil să nu fi fost așa. Adică, poate că în urmă cu o săptămână sau cu două săptămâni, cei doi candidați, mă refer la Băluță și la Ciucu, chiar erau pe primele locuri”, a explicat pentru HotNews profesorul Mircea Comșa de la Facultatea de Sociologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

El spune că în ultimele zile e posibil ca mulți alegători să își fi schimbat opțiunea de vot, dintr-un „calcul practic”, iar asta să îl propulseze pe Ciucu la un scor mult mai mare decât a prevăzut orice sondaj. 

„Asta e ipoteza pe care o lansez, sau scenariu, cum că o parte a alegătorilor, a celor care au mers la vot, și-au consolidat sau și-au stabilit opțiunea de vot strategic, rațional, în ultimele zile, în funcție de cum au estimat ei că sunt șansele candidaților pe baza informațiilor publice. Și dacă au văzut că e un pericol, din punctul lor de vedere, cazul Ancăi Alexandrescu, s-au uitat automat la cine ar putea să câștige mai sigur și să fie apropiată de valorile lor. Și atunci, tipul ăsta de calcul e făcut de oameni educați, cum sunt în București, interesați de politică și de ce se întâmplă acolo, e plauzibil, și atunci au identificat care e candidatul cu potențial și care corespunde și cu profilul lui și care a mai și făcut ceva. L-au identificat pe Ciucu, s-au orientat spre el, în mare măsură. Asta explică, într-un fel, scorul mai slab pentru Drulă, care în unele sondaje apărea mai sus”, explică profesorul universitar.

Prezența redusă la vot a jucat un rol important

El mai crede că diferențele și erorile apărute între sondaje și rezultate pot ține și de modul în care au fost elaborate cercetările:

„Una e ce zic oamenii, una e după aceea ce estimează institutele pe baza declarațiilor oamenilor, cum își corectează eșantionul, dacă fac niște modelări ale datelor respective, cum tratează non răspunsurile, cei care nu votează, votanții pe care îi definesc ei că sunt siguri. Toate astea diferă de la institut la institut și cel mai adesea informația nu e publică”.

Sociologul mai spune că prezența scăzută la alegerile din București – 32,71% – a jucat un rol important în scorurile finale, care diferă mult de scorurile din sondaje:

„Dacă era o prezență de 40-50%, n-ar fi fost impactul atât de mare. Lucrurile astea merg și împreună. O parte a electoratului, demobilizată, nu s-a mai prezentat la vot, în special din zona PSD-ului. Am văzut că toate sondajele îl dădeau pe Băluță pe la 25-26%. Anca Alexandrescu probabil că în condiții normale (o prezență ridicată – n.r.) nu ar fi luat atât de mult”. 

Alegători care „și-au ascuns votul”

Într-o analiză pe blogul său, profesorul universitar Mircea Comșa scrie că toate sondajele au produs erori mai mari decât pragul de trei puncte procentuale și că erorile nu au scăzut pe măsură ce ne-am apropiat de ziua votului.

În analiza sa, profesorul vorbește și despre sondajele exit-poll și cercetările din ziua votului, când toate l-au subestimat pe Ciucu și l-au supraestimat pe Băluță. 

„Sunt șanse mari să fie vorba despre alegătorii care și-au „ascuns votul” prin una din următoarele două căi: fie prin refuzul relativ mai mare de a răspunde la sondaje și / sau la întrebarea de vot, fie prin minciună. Destul de probabil, primul factor a avut un impact mai mare. Pare să fi fost o reacție la anticiparea unui rezultat indezirabil al alegerilor”, consideră profesorul. 

„Datele disponibile par să susțină scenariul în care o parte a alegătorilor, pentru a evita un posibil rezultat considerat indezirabil, au identificat un candidat dezirabil și cu șanse mari de a câștiga și au acționat în consecință, cât se poate de rațional”, spune el. 

În contextul unei prezențe scăzute la vot, reacția alegătorilor rațional-strategici „a avut un efect amplificat”, iar un astfel de scenariu poate explica și diferențele în același sens și mult mai mari observate în cazul sondajelor din campanie. 

„În cazul acestor sondaje, contează mult cum au fost definiți alegătorii siguri, respectiv dacă, între timp, nu cumva o parte a acestor alegători, mai apropiați de un anumit candidat, au renunțat într-o măsură mai mare să se prezinte la vot”, consideră profesorul universitar. 

Cum explică INSCOP diferențele: Cei care au spus că votează Băluță pur și simplu nu s-au mai prezentat la vot

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, recunoaște că sondajele INSCOP Research au subestimat rezultatul final al lui Ciprian Ciucu, dar că cercetările institutului au indicat totuși că acesta va fi câștigător. 

„În ultima săptămână, am fost singurul institut care a indicat că dl. Ciucu va câștiga alegerile, iar estimările noastre nu au fost prea mari, ci prea mici!”, spune Ștefureac. 

Cât privește supraestimarea scorurilor în cazul lui Daniel Băluță, el spune că are o singură explicație: 

„Cei care au declarat că vor vota pentru domnia sa, pur și simplu nu s-au mai prezentat la vot pe 7 decembrie, în contextul prezenței generale foarte scăzute, un record negativ în ultimul deceniu. Altfel spus, votanții domniei sale au fost mai puțin mobilizați. 

De altfel, în sondajele INSCOP anterioare datei de 7 decembrie și publicate de noi în mod transparent, și pe votanți mobilizați, și pe votanți potențiali, a fost evident că pe participări mai mari Băluță obținea scoruri mai mari și pe participări mai mici, scoruri mai mici. Nu am detectat însă, din declarațiile participanților la sondaje, această prezență generală atât de mică, deci rămânem cu această supraestimare evidentă”.

El mai spune că un alt eșec al sondajelor a fost neidentificarea unei prezențe atât de reduse la urne. 

„Din declarațiile participanților la sondaje, nu am reușit să identificăm nivelul atât de mic de prezență (32,7%, – cea mai mică din București din ultimul deceniu). Din datele culese de sondaje, estimarea de prezenta bazată pe declarațiile respondenților a scăzut permanent în ultimele zile din ultima săptămână a campaniei electorale, dar niciodată la acest nivel atât de redus”, spune Ștefureac. 

Cum explică AtlasIntel că l-a subestimat pe Ciucu cu 16 procente 

Andrei Roman, fondator și CEO al companiei de sondare AtlasIntel, a spus, pentru HotNews, că există „explicații logice destul de rezonabile pentru diferențele dintre sondaj și rezultatele alegerilor, admițând că, într-adevăr, diferența în ceea ce-l privește pe Ciprian Ciucu a fost extrem de mare”.

El a explicat că și la aceste alegeri a existat o undă de participare de ultimă oră în favoarea unui candidat, la categoria indecișilor. S-a repetat, crede Roman, un fenomen întâlnit și la alte alegeri.

„De obicei, acest val de mobilizare în București se produce pe baza sentimentului anti-PSD. Probabil că de data asta s-a produs și pe baza unui sentiment anti-suveranist, anti-AUR. Asta a făcut că alegători care aveau ca preferință un alt candidat de centru-dreapta sau care erau nehotărâți sau nemobilizați să se îndrepte către Ciucu de ultima oră, dându-și seama că el era candidatul care avea cele mai mari șanse ca să învingă. Deci, cumva, valul ăsta de mobilizare e ceva ce a caracterizat alegerile din București și în cicluri electorale anterioare și s-a produs un fenomen asemănător și de data asta”, spune Andrei Roman. 

El crede că „oamenii trebuie să aibă o anumită rezonabilitate în ceea ce privește așteptările lor de la sondaje”:

„Dacă se uită în jurul lor că toți prietenii lor și chiar și ei înșiși sunt destul de indeciși, că este evident un context de incertitudine cu privire la acele alegeri, în mod evident, dacă contextul este de incertitudine și oamenii în continuare migrează de la un candidat la altul, consideră un vot util, este clar că nu are niciun sondaj cum să captureze opiniile necristalizate ale alegătorilor. Sondajele capturează opiniile alegătorilor așa cum ele sunt declarate”.

Se întâmplă doar în România să greșească sondajele?

Nu este prima dată când sondajele au fost departe de realitate. După aproape toate cele șapte rânduri de alegeri din ultimul an și jumătate, au existat numeroase discuții și dezbateri legate de acuratețea sondajelor de opinie în România, nu de puține ori unele cercetări sociologice ratând cu marjă mare scorurile reale din alegeri. Se întâmplă doar în România?

Profesorul universitar Mircea Comșa spune că astfel de situații există și în alte țări, nu e ceva specific României, dar că sunt „mai degrabă rare”. 

„Vedem diferențe foarte mari și în alte țări”, spune și Andrei Roman, CEO-ul casei de sondare AtlasIntel, cu sediul în Brazilia. 

„Depinde despre ce alegeri vorbim. În general, alegeri pentru primar cu foarte mare fragmentare între candidați și un vot spontan de ultima oră produc diferențe mari între sondaje și rezultate”, spune Roman. 

Bulgaria – un episod major pe scena politică și un „eșec total” al caselor de sondare 

În Bulgaria, de exemplu, cel mai mare eșec al institutelor de sondare a avut loc înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 2021. La acea vreme, Bulgaria se confrunta cu o instabilitate politică severă. Partidul GERB al prim-ministrului de lungă durată Boyko Borissov tocmai pierduse puterea, în timp ce peisajul politic al țării se străduia să identifice o alternativă viabilă.

În acea perioadă, două tinere figuri politice, Kiril Petkov și Assen Vassilev, au început să câștige popularitate. Aceștia se bucurau de o mare popularitate în rândul publicului datorită activității lor anticorupție în cadrul guvernului interimar numit de președintele Rumen Radev.

Petkov și Vassilev au decis să lanseze partidul liberal anticorupție „Continuăm schimbarea” cu trei luni înainte de alegeri. 

„Rezultatul a fost un eșec total al caselor de sondare în ceea ce privește măsurarea sprijinului pentru noul partid, subestimându-l cu peste 10 puncte procentuale în medie”, a explicat pentru HotNews jurnalistul bulgar Krasen Nikolov de la publicația Mediapool.

„Continuăm schimbarea” a câștigat alegerile cu 25,7% din voturi, în timp ce cea mai apropiată prognoză preelectorală îi acorda un sprijin de 17%. Toate agențiile de sondare au prevăzut o victorie convingătoare pentru GERB – un scenariu care nu s-a materializat. Sprijinul pentru GERB a fost supraestimat cu o medie de 3-4 puncte procentuale.

Sondajele au arătat că mulți alegători s-au decis în ultimul moment și că rata de participare la vot a fost foarte scăzută. De asemenea, s-a afirmat că partidele noi, precum Continuăm Schimbarea, au apărut ca un „tsunami”, ceea ce a făcut dificilă previzionarea rezultatelor exacte.

De la acest episod, sondajele din țară s-au stabilizat și oferă acum o imagine relativ precisă a peisajului politic, mai spune jurnalistul bulgar.

În Italia nu pot fi publicate sondaje politice cu 15 zile înaintea votului

În Italia, încă din anul 2000 există o lege specială care instituie un nivel de transparență ridicat al tuturor sondajelor de opinie politice. 

Printre altele, toate sondajele trebuie publicate cu toate informațiile relevante despre eșantion, metode de cercetare, finanțatori, pe un site oficial administrat de guvern. În cazul alegerilor, sondajele nu mai pot fi publicate cu 15 zile înaintea scrutinului. 

„În general, institutele și companiile care realizează sondaje electorale în Italia sunt destul de serioase, folosind o metodologie solidă și reușind să surprindă principalele tendințe și preferințe ale opiniei publice”, explică jurnalistul italian Lorenzo Ferrari de la OBCT.

Datorită decalajului de 15 zile între publicarea ultimelor sondaje și ziua alegerilor propriu-zise, există o anumită discrepanță între sondaje și rezultatele reale, dar aceasta se poate datora faptului că alegătorii se hotărăsc în ultimele săptămâni sau zile ale campaniei electorale, mai degrabă decât unor erori în sondaje, mai notează ziaristul italian. 

Totuși, și în Italia au existat cazuri de erori semnificative. Sondajele privind alegerile parlamentare din 2013 au subestimat în mare măsură Mișcarea 5 Stele, care era nouă pe atunci: în medie, ultimele sondaje prevedeau 19% din voturi pentru M5S și 30% pentru Partidul Democrat (PD), în timp ce M5S a obținut în final 25,5% și PD 25,4%. 

Ungaria – Motivul pentru care casele de sondare „sunt supuse unei presiuni mari” / Guvernul Viktor Orban dă milioane de euro pe sondaje

În Ungaria, companiile de sondaje se află în centrul dezbaterilor politice, iar oamenii urmăresc care dintre ele sunt pro-guvernamentale și care sunt de opoziție, în ciuda faptului că majoritatea celor care realizează sondaje, indiferent de afilierea politică, respectă standardele profesionale, spune jurnalista maghiară Boróka Parászka de la HVG.

„Motivul pentru care aceste companii sunt supuse unei presiuni mari este că datele sondajelor influențează în mod semnificativ rata de participare la vot. Alegătorii tind să se îndrepte către candidatul „câștigător” sau cel care are șanse mari să câștige”, spune jurnalista.

Fidesz, partidul premierului Viktor Orban, se folosește puternic de sondajele de opinie pentru a-și consolida puterea atât la nivel local, cât și la nivel guvernamental. În acest scop au realizat deseori sondaje de opinie, cu eșantioane de 30.000-45.000 de persoane chestionate prin intermediul unor paneluri online. Regimul Orbán cheltuiește milioane de euro pentru a sonda continuu alegătorii, nu doar o dată pe lună, ci zilnic, dacă este necesar, explică jurnalista din Ungaria. 

Mai mulți reprezentanți ai caselor de sondare subliniază că modul în care se comportă alegătorii în sistemul electoral maghiar este o construcție foarte complexă: modul în care votează pentru listele de partid și candidații individuali. De aceea, este important ca astăzi intervievatorii să pună o serie de întrebări mult mai complexe și foarte bine calibrate decât acum zece ani. 

Totodată, în Ungaria a crescut și numărul alegătorilor care nu doresc să spună sau mint cu privire la opțiunile lor, chiar dacă proporția acestora nu e foarte mare. 

Spania – Modul în care  sunt făcute sondajele poate sugera o părtinire

În Spania, există o discuție în prezent despre case de sondare care tind să supraestimeze șansele partidelor de stânga, după ce în 2023 Centrul pentru Cercetări Sociologice (CIS) a supraestimat șansele Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol de centru-stânga și subestimat șansele partidului de centru-dreapta Partidul Popular. 

„Cetățenii consideră adesea că fiecare entitate privată care realizează sondaje are o anumită părtinire sau tendință, iar principalul risc identificat este că formularea întrebărilor, selecția eșantionului sau ponderarea datelor pot favoriza în mod subtil anumite părți, fără ca acest lucru să fie neapărat intenționat. Din acest motiv, analiștii preferă adesea să examineze agregatele sondajelor sau mediile ponderate pentru a minimiza distorsiunile individuale în cazul sondajelor”, spune jurnalista Ana Somavilla de la El Confidencial.

Sondajele din Cehia influențează cine trece pragul să intre în Parlament

În Cehia, problema acurateței și inexactității sondajelor este un subiect important, care este abordat la fiecare alegeri, dar acest lucru nu se datorează unor eșecuri spectaculoase ale institutelor de sondare, ci mai ales din cauza existenței unui prag de 5% pentru intrarea în Camera Deputaților.

„S-a dovedit că, dacă un partid se situează sub pragul de 5% în sondaje, chiar și foarte aproape de acesta sau chiar puțin peste, unii alegători vor fi descurajați în cele din urmă de acest fapt, iar rezultatul real al unui anumit partid va scădea. În special partidele mai mici critică constant institutele de sondare pentru acest tip de influență asupra realității electorale”, explică jurnalistul ceh Petr Jedlička, de la Denik Referendum.

El dă totuși un exemplu despre ce marje de erori notabile au fost în Cehia la alegeri recente. 

La alegerile parlamentare din octombrie 2025, sondajele nu au surprins exact creșterea partidului de opoziție câștigător ANO al oligarhului și populistului Andrej Babiš, care în ultimele zile înainte de alegeri a atras aproximativ 3 puncte procentuale din sprijinul formațiunilor mai mici de extremă dreapta și pro-rusești. 

Conform sondajelor, ANO era de așteptat să obțină 28-32%, dar a obținut 34,5%; formațiunile extreme SPD și Stačilo! erau prognozate să obțină 9-13% și, respectiv, 5-8%, dar au obținut 7,8% și 4,3%.