CCR explică de ce urmărirea tranzacţiilor unei persoane care nu e inculpată este neconstituţională

CCR a găsit neconstituţionale mai multe prevederi legate de metodele de supraveghere folosite de autorităţi în cursul urmăririi penale. În motivarea deciziei, judecătorii Curţii arată că urmărirea tranzacţiilor unei persoane poate încălca drepturi şi libertăţi.

În motivarea deciziei 421/2020, judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) arată că obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane aflate în faza urmăririi penale se caracterizează printr-un grad ridicat de intruziune în viaţa privată, motiv pentru care poate duce la încălcarea unor drepturi şi libertăţi ale persoanei.

Tocmai de aceea, persoanele vizate de aplicarea unei asemenea metode de supraveghere trebuie să poată contesta măsura, motiv pentru care se impune „o obligaţie pozitivă din partea statului ce are ca obiect reglementarea, în cadrul legislaţiei interne, a unui <recurs efectiv> care să permită înlăturarea eventualei încălcări a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale”.

„Nu poate fi reţinută nici susţinerea reprezentantului Ministerului Public consemnată în încheierea de sesizare, în sensul că solicitarea de informaţii privind tranzacţiile financiare nu constituie o ingerinţă în viaţa personală. Dimpotrivă, tranzacţiile financiare ale unei persoane sunt de natură a oferi date despre încasările, plăţile, achiziţiile de bunuri şi servicii pe care o persoană le face cu titlu obişnuit sau doar în anumite perioade de timp, informaţii inclusiv cu privire la sănătatea (dacă ne gândim la servicii cu caracter medical) sau, cum este cazul în speţă, cu privire la localizarea persoanei la un moment dat”, argumentează judecătorii CCR.

Prin decizia amintită, CCR a hotărât că imposibilitatea de a contesta modul în care anchetatorii obţin date privind tranzacţiile financiare este neconstituţională. Sesizarea a fost formulată la CCR de către instanţa supremă, în urma unui proces deschis de judecătorul Horaţius Dumbravă.

În cursul urmăririi penale, procurorul poate cere supravegherea tehnică pentru cel mult 30 de zile, aceasta fiind dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul solicitant.

Potrivit Codului de procedură penală, procurorul poate executa supravegherea tehnică sau poate cere unui organ de cercetare penală să o realizeze. Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:

– interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;
– accesul la un sistem informatic;
– supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
– localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
– obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;
– reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale;
– utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor;
– participarea autorizată la anumite activităţi;
– livrarea supravegheată;
– obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Dintre toate acestea, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane a făcut obiectul analizei CCR, decizia urmând să devină obligatorie odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

În ceea ce priveşte infracţiunile pentru care se poate dispune supravegherea tehnică, cele mai întâlnite au legătură cu securitatea naţională, traficul de droguri sau de persoane, spălarea de bani, şantajul, violul, evaziunea fiscală şi corupţia.

Sursa: www.mediafax.ro

• 
  Winvia Entertainment și „Căluțul Troian” din ONJN
  Piața românească de gambling a fost privită inițial ca o destinație de mâna a doua. Sub comanda lui Sagi, a devenit o vacă de muls și o imensă mașină de spălat bani, operată printr-o companie listată la Londra: Winvia Entertainment PLC (fostă Best of the Best Limited). Aceste operațiuni a fost atinse de brațul lung al Direcției …
• 
  Foarfeca bugetară lovește școala. Birocrația scapă din nou neatinsă
  România a descoperit unde trebuie făcută marea economie bugetară: în educație. Nu în administrația locală umflată, nu în instituțiile unde se plimbă hârtii de la un birou la altul ca să pară că cineva muncește, nu în aparatul de cumetrii, sinecuri și posturi cu rol decorativ. Nu. Din școli. Datele analizate de Edupedu, pe baza …
• 
  Dictatură și sfidare în PNL: Gașca Bolojan blochează România pentru o mizerabilă împărțeală de scaune!
  PNL se pregătește să-și tragă o nouă poză de familie. Frumos, disciplinat, cu moțiune unică, cu echipă aranjată, cu funcții împărțite și cu acel aer solemn al partidelor care confundă democrația internă cu o ședință de repartizare a scaunelor. Ilie Bolojan și-a depus candidatura la șefia PNL. Surpriză ”uriașă”: moțiunea lui este singura depusă. Asta nu …
• 
  VIDEO// Giordano a învățat marketing electoral de la Băsescu: De la „Să trăiți bine!” la case de 35.000 de euro
  Istoria politicii românești post-decembriste este, în esență, o lungă cronică a iluziilor frumos ambalate și vândute scump la urne. Dacă privim cu atenție tacticile din actuala campanie, devine evident un lucru: George Simion a studiat din scoarță-n scoarță manualul de marketing electoral al lui Traian Băsescu. Liderul AUR a luat rețeta clasică a populismului și …
• 
  Mohammad Murad anunță o schimbare de ton în AUR: Guvernul Veștea „va trece”. „Dacă depinde de mine, aș opta pentru țară”
  Deputatul AUR Mohammad Murad a declarat, vineri seara, la Antena 3 CNN, că Guvernul Veștea ar putea primi voturi din partea AUR dacă programul de guvernare va conține măsuri concrete pentru economie și pentru zona socială. Parlamentarul a mers mai departe și a spus că, în opinia sa, Cabinetul propus de Adrian Veștea „va trece”, chiar …