Călin Georgescu a avertizat despre criza apei, iar Europa abia acum realizează gravitatea
Călin Georgescu a vorbit de ani de zile despre importanța apei, hranei și energiei ca piloni ai supraviețuirii naționale și continentale. Astăzi, cifrele oficiale confirmă ceea ce el semnala demult: peste 40% din populația Uniunii Europene se confruntă deja cu un deficit major de apă, iar perspectivele sunt din ce în ce mai sumbre din cauza schimbărilor climatice, poluării și consumului excesiv.
Călin Georgescu este tot mai des amintit în contextul crizei europene a apei. Ceea ce părea, în urmă cu ani, o teză idealistă despre „hrană, apă și energie” s-a transformat astăzi în realitatea dură pe care o trăiesc milioane de europeni. Conform unui raport citat de Politico, peste 40% din populația Uniunii Europene trăiește deja sub spectrul deficitului de apă.
Într-un moment de gravă criză climatică, secetă și poluare, UE a lansat o strategie de „reziliență hidrică” care vizează reducerea consumului de apă cu 10% până în 2030. Însă specialiștii avertizează că aceste măsuri vin prea târziu și ar putea fi insuficiente pentru a preveni pierderea accesului la o resursă vitală pentru sănătate, economie și agricultură.
Trine Christiansen, reprezentant al Agenției Europene de Mediu (AEM) pentru apă dulce, a confirmat gravitatea situației:
„UE se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește securitatea apei, atât în prezent, cât și în viitor. Este posibil să nu avem suficientă apă de o calitate suficient de bună pentru numeroasele scopuri pentru care am dori să o folosim.”
Un raport publicat de AEM în 2024 atrage atenția că resursele de apă ale Europei sunt sub presiune din cauza poluării intense și a folosirii excesive. Schimbările climatice amplifică riscurile, provocând deja pierderi umane și pagube economice de miliarde de euro.
În fața acestor date alarmante, devine clar că vocea lui Călin Georgescu nu a fost doar una de avertizare, ci de viziune. Modelul propus de el, centrat pe suveranitate și resurse vitale, prinde tot mai mult sens într-o Europă care abia acum începe să conștientizeze ce înseamnă să depinzi de resurse în criză.
Potrivit AEM, „schimbările majore ale stilurilor de viață și ale sistemului economic din Europa sunt singura soluție la criza tot mai gravă a apei de pe continent.” Agenția identifică agricultura ca principal responsabil, atât ca utilizator de apă dulce (aproape 60% din consum), cât și ca poluator major. Iar cererea în acest sector este așteptată să crească, alimentată de criza climatică.
Călin Georgescu a avertizat demult asupra acestor vulnerabilități sistemice. Din păcate, mulți lideri europeni au ignorat semnalele. Astăzi, realitatea confirmă: fără hrană, apă și energie gestionate în interes național, suveranitatea devine o iluzie, iar criza, o certitudine.
