Parlamentul European a cerut, într-o rezoluţie adoptată joi după-amiază, îmbunăţirea acordului Consiliului European privind bugetul UE şi Fondul de relansare post-pandemie, insistând asupra unor suplimentări bugetare şi asupra introducerii unor condiţii stricte privind statul de drept.
„Fondul de relansare constituie o decizie istorică, dar priorităţi pe termen lung ale UE precum Acordul ecologic şi Agenda digitală sunt expuse riscurilor”, anunţă Parlamentul European.
Rezoluţia pe tema concluziilor summitului UE din perioada 17-21 iulie a fost aprobată de Parlamentul UE cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivă şi 67 de abţineri.
Eurodeputaţii au criticat reducerea unor fonduri pentru programe destinate viitorului, avertizând că acest lucru „va submina bazele unei relansări sustenabile şi rezistente”.
Parlamentul UE avertizează că nu va aproba acordul bugetar în forma actuală. Europarlamentarii au insistat pentru stabilirea unor condiţii stricte în privinţa respectării principiilor statului de drept. Parlamentul UE „regretă profund” că membrii Consiliului European au slăbit semnificativ eforturile Comisiei Europene şi ale Parlamentului European de susţinere a valorilor statului de drept.
Parlamentul European vrea îmbunătăţirea acordului Consiliului European pe tema bugetului multianual şi a Fondului de relansare economică, a declarat miercuri David Sassoli, preşedintele Legislativului UE, insistând să fie suplimentate unele fonduri şi să fie impuse condiţii stricte privind statul de drept. „Există o propunere pe masă, dar am vrea îmbunătăţirea acesteia, în primul rând prin a încerca să oferim unele răspunsuri la reducerile pe care le considerăm nejustificate. Nu putem reduce bugetul pentru cercetare ştiinţifică, pentru tineri şi pentru programul Erasmus, nu se poate”, a declarat David Sassoli, citat de agenţia de presă Reuters.
Referindu-se la generalizarea formulării din acordul bugetar privind condiţionarea alocării fondurilor de respectarea normelor statului de drept, Sassoli a precizat: „Nu suntem mulţumiţi doar să fie menţionate principiile”.
Votul final al Parlamentului UE pe tema bugetului multianual şi a Fondului UE de relansare este aşteptat peste câteva luni, a precizat David Sassoli.
Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns, marţi, la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021-2027 şi asupra Fondului UE de relansare economică post-pandemie. Liderii europeni au aprobat un buget multianual în valoare de 1.074 de miliarde de euro. În plus, a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde de euro şi din credite de 360 de miliarde de euro.
Planul prevede menţinerea condiţiei respectării normelor statului de drept în accesarea fondurilor europene. Dar, pe fondul opoziţiei vehemente exercitate de Ungaria şi Polonia, formularea referitoare la condiţionalităţi a fost generalizată. „Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Consiliul European subliniază importanţa respectării normelor statului de drept. În acest context, va fi introdus un regim de condiţionare pentru protejarea bugetului şi a Fondului de relansare Viitoarea Generaţie UE. În acest context, în cazul încălcărilor, Comisia Europeană va propune măsuri care vor fi adoptate de Consiliul UE prin majoritate calificată”, prevede acordul liderilor UE.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că flexibilizarea condiţiilor este o victorie a sa, potrivit site-ului german Tagesschau.de. La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, consideră drept un succes „toată arhitectura de monitorizare. Multe ţări vest-europene ceruseră un instrument mai eficient de sancţionare a statelor care încalcă valorile fundamentale ale UE.
„Elementele centrale a ceea ce se propunea iniţial sunt încă acolo”, a avertizat, la rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a confirmat ideea: „În concluziile adoptate, ne angajăm să acceptăm şi să protejăm principiile statului de drept”.
Sursa: www.cotidianul.ro
- Rusia atacă România, iar trădătorul George Simion tace: SRI a identificat o rețea de sabotaj coordonată de la Moscova în spatele incendiului de la Carfil Brașov
România se află sub un atac hibrid direct și periculos orchestrat de la Moscova, care vizează însăși infrastructura critică de apărare a țării, însă din tabăra autointitulaților „suveraniști” se aude doar o tăcere asurzitoare. În timp ce Serviciul Român de Informații (SRI), în cooperare cu parteneri interni și externi, a confirmat oficial că Federația Rusă … - Situația pensiilor speciale în România: Datele centralizate de CNPP indică peste 12.000 de beneficiari în septembrie 2026România număra, la nivelul lunii septembrie 2026, un total de 12.003 beneficiari de pensii de serviciu, conform ultimelor date centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Comparativ cu luna precedentă, efectivul acestora a înregistrat o ușoară creștere, de 8 persoane. În topul cuantumurilor, cea mai mare pensie medie continuă să fie încasată de magistrați, …
- Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, deschide ușa posibilelor majorări de taxe pentru 2027: Scenariul fiscal pus pe masă și vestea bună despre impozitul pe locuințeMinisterul Finanțelor nu exclude posibilitatea unor ajustări fiscale pentru anul 2027, deși noua conducere susține că își dorește evitarea unor sarcini suplimentare pentru cetățeni și companii. Într-o serie de declarații făcute duminică, 25 octombrie, ministrul Alexandru Nazare a legat eventualele decizii de viitor de necesitatea acoperirii surselor de finanțare și a menținerii unui echilibru bugetar …
- Noul ministru al Educației redeschide frontul fiscalizării: Sorin Costreie ia în vizor profesorii care oferă meditații și avertizează asupra disfuncționalităților din școala româneascăMeditațiile private și modul în care acestea sunt fiscalizate revin în centrul dezbaterii publice, odată cu declarațiile făcute duminică, 25 octombrie, de noul ministru al Educației, Sorin Costreie. Oficialul a adus în discuție necesitatea unei mai bune fiscalizări a pregătirii particulare, semnalând că amploarea uriașă a acestui fenomen reflectă deficiențe majore în sistemul de învățământ …
- Planul anunțat de Volodimir Zelenski: Liderul de la Kiev susține menținerea unei armate de 800.000 de militari, considerând efectivele și neutralitatea drept chestiuni ne-negociabilePreședintele Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina trebuie să mențină o armată de până la 800.000 de militari, iar dimensiunea acesteia și neutralitatea țării nu sunt negociabile, relatează Mediafax. 800.000 de oameni în armată Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina ar trebui să mențină o armată de 800.000 de efective pentru a-și asigura securitatea, adăugând …
