Bugetari „secreți” plătiți cu mii de euro pentru câteva ședințe: statul aruncă 900.000 euro pe an în timp ce ține numele ascunse

Într-un moment de criză economică și deficit bugetar galopant, statul român aruncă anual aproape 900.000 de euro pe remunerații acordate unui grup de 17 bugetari, membri ai unui Comitet Interministerial care supervizează Exim Banca Românească. Mulți dintre aceștia nu au pregătire în domeniu, dar primesc peste 4.000 de euro lunar pentru participarea la câteva ședințe. Cu un sistem opac, protejat de tăcerea instituțiilor și refuzul de a dezvălui numele celor implicați, acest caz este un exemplu clar de complicitate politică și risipă sistematică de bani publici.

Statul român cheltuie aproape 900.000 de euro anual pentru a plăti 17 bugetari – printre care politicieni, consilieri și funcționari publici – care fac parte dintr-un Comitet Interministerial ce supraveghează activitatea Exim Banca Românească, o bancă de stat. Fiecare dintre acești membri primește lunar peste 4.000 de euro, sumă echivalentă cu 20% din salariul directorului general al băncii, pentru participarea la minimum două ședințe pe lună.

Membrii Comitetului nu au, în multe cazuri, nicio pregătire în domeniul bancar, iar numele lor sunt ținute secret de majoritatea instituțiilor implicate, în ciuda faptului că ocupă funcții publice.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au împreună nouă reprezentanți în comitet. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a refuzat să ofere public numele acestora:
„Vă comunicăm în scris, vă dăm o adresă în care vă comunicăm cine sunt reprezentanții.”
Când i s-a reamintit că termenul legal pentru răspunsul în scris a fost depășit, Barna a spus:
„Verific. Nu știu, nu am văzut adresa dar verific și cu siguranță vă vom trimite un răspuns scris.”
Întrebat din nou cine sunt acei reprezentanți:
„Sunt. Și știu, și vă trimitem în scris. Vă mulțumesc mult.”

Secretariatul General al Guvernului (SGG) nu a fost mai transparent. Deși solicitările jurnalistice au fost făcute în urmă cu mai bine de o lună, SGG a refuzat să răspundă. Surse au dezvăluit totuși că reprezentanții în Comitet sunt politicieni de la ambele partide aflate la guvernare: Cristina Trăilă (secretarul general al Guvernului) și Mihnea Drumea (secretar de stat) de la PNL, precum și Marian Neacșu (vicepremier) și Adrian Țuțuianu (secretar general adjunct) de la PSD.

Întrebat despre activitatea sa în Comitet, Mihnea Drumea a refuzat categoric orice comentariu:
„Aș vrea să nu comentez pe tema asta pentru că sunt lucruri care țin de o anumită confidențialitate.”
Întrebat dacă suma primită este justificată:
„Permiteți să nu comentez, nu comentez, nu vă supărați dar nu comentez.”

Adrian Țuțuianu a justificat banii astfel:
„Venitul este strict pe măsura răspunderii pe care o avem în cadrul acestui comitet.”

Din Comitet face parte și Radu Oprea, șeful Cancelariei Prim-Ministrului și fost senator PSD.

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a fost întrebat despre reprezentantul MAI în Comitet, întrucât instituția a refuzat să comunice numele pe motiv că ar încălca regulile GDPR. Predoiu a oferit totuși un nume:
„Dacă nu mă înșel, este vorba de Ștefan Ciurăscu. Da, dacă nu mă înșel.”

Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, a ignorat la rândul său solicitările oficiale. Întrebat direct, Grindeanu a oferit inițial un răspuns evaziv:
„Îmi cer scuze, o să revin cu răspunsul, am uitat.”
Ulterior, a confirmat că reprezentantul este Ion Simu, directorul general al CFR SA, fără experiență în domeniul bancar, dar originar din Timișoara – la fel ca Grindeanu.

Ministerele Agriculturii, Dezvoltării și Transporturilor refuză în continuare să comunice cine sunt oamenii pe care îi plătesc din bani publici pentru a participa la aceste ședințe.

În fața camerei, Cristina Trăilă a admis că sistemul este departe de a fi eficient:
„Sunt multe lucruri, mult prea multe, în derulare în interiorul aparatului de lucru al Guvernului (…), la multe alte cheltuieli care din punctul meu de vedere nu sunt adecvate.”

O structură opacă, plătită regește din bani publici, fără transparență și fără criterii clare de competență, continuă să funcționeze nestingherită într-un stat în care austeritatea pare să se aplice doar cetățenilor, nu și „statului din stat”.