Bucureștiul, din nou sub ape: Furtună după furtună, dar autoritățile rămân nepregătite
Capitala României a fost din nou paralizată de o furtună puternică, pe 9 iunie, când străzile au devenit râuri, mall-uri au fost evacuate, iar pompierii au intervenit în sute de cazuri. Deși astfel de fenomene meteo au devenit recurente în ultimul deceniu, autoritățile rămân pasive și incapabile să modernizeze infrastructura urbană. Bucureștiul, un oraș european doar cu numele, se îneacă de fiecare dată când plouă torențial.
Furtuna din 9 iunie, care a transformat Bucureștiul într-o deltă urbană în mai puțin de o oră, nu este nici prima, nici ultima de acest tip. Străzi inundate, trafic blocat, copaci doborâți, mașini avariate, zboruri întârziate și evacuări în plină zi, tabloul apocaliptic s-a repetat din nou, iar reacția autorităților a fost aceeași: târzie, ineficientă și urmată de tăcere. Deși climatologii trag semnale de alarmă de ani de zile, administrațiile locale și centrale se mulțumesc să gestioneze crizele de moment, fără să pună în aplicare soluții reale.
Climatologul Roxana Bojariu a explicat clar că „nu vom scăpa de ploi” și că astfel de furtuni vor deveni din ce în ce mai frecvente, din cauza încălzirii globale și a lipsei de adaptare urbană. „Am avut combustibil pentru un potop”, a avertizat Bojariu, explicând că ploile abundente, temperaturile ridicate și un front rece au declanșat furtuna perfectă într-un oraș complet vulnerabil. „Orașele sunt parte a problemei, dar trebuie să devină și parte a soluției”, a subliniat ea.
Dar Bucureștiul nu a fost niciodată pregătit. Nici în 2014, când o furtună a inundat Pasajul Unirii și zona Universitate. Nici în 2018, când ploile torențiale au blocat circulația pe Bulevardul Iuliu Maniu și în zona Rahova. Nici în 2020, când canalizările au cedat în Sectorul 4, iar stațiile de metrou au fost aproape inaccesibile. Nici în 2021, când în doar 30 de minute, zeci de străzi au fost acoperite de apă, iar pompierii au fost chemați la peste 400 de intervenții. Și cu toate acestea, sistemele de canalizare rămân subdimensionate, iar investițiile în infrastructura de drenaj pluvial sunt aproape inexistente.
Responsabilitatea este împărțită, deci irosită: primăriile aruncă vina pe Administrația Națională „Apele Române”, iar ministerele dau din umeri și invocă lipsa fondurilor sau a „unei strategii integrate”. Între timp, bucureștenii devin victime ale unei infrastructuri învechite și ale unei clase politice indiferente. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, recunoaște că orașele „nu sunt pregătite pentru un climat tot mai agresiv”, dar declarația nu a fost însoțită de vreo măsură concretă sau termen-limită.
Fiecare furtună scoate la iveală nu doar neputința autorităților, ci și lipsa de viziune urbanistică. Orașul este sufocat de betoane, spațiile verzi dispar, iar asfaltul nou nu vine la pachet cu un sistem de drenaj eficient. Până și mesajele RO-Alert sunt tardive, iar planurile de acțiune rămân pe hârtie. Cu o capitală în care ploaia blochează complet viața cotidiană, România se îndepărtează tot mai mult de standardele unui stat european modern.
În timp ce alte capitale europene se adaptează la noile realități climatice, Bucureștiul rămâne captiv într-o rețea de canalizare proiectată în secolul trecut. Furtunile vin și trec, dar nepăsarea autorităților e constantă. Iar prețul îl plătesc, an de an, cetățenii.
