Sistemul de termoficare al Capitalei, al doilea cel mai mare din Europa, dar și cel mai problematic, rămâne principala sursă de nemulțumire pentru locuitori. Specialiștii estimează că bucureștenii vor mai suporta cel puțin 20 de ierni cu apă caldă și căldură livrate deficitar, dacă nu se fac investiții masive și urgente.
Construit în anii ’60, sistemul centralizat de termoficare al Bucureștiului cuprinde peste 1.000 de puncte termice, 1.000 km de rețea principală și 3.000 km de rețea secundară. Vechimea de aproape un secol și lipsa de investiții din ultimele decenii au transformat rețeaua într-o problemă cronică.
În ultimele trei decenii, autoritățile locale au ignorat semnalele de alarmă, iar consecințele sunt resimțite astăzi de sute de mii de locuitori care se confruntă cu avarii, lipsa apei calde și întreruperi frecvente ale încălzirii.
Costuri uriașe, resurse limitate
Conform estimărilor, ar fi nevoie de cel puțin un miliard de euro pentru reabilitarea completă a sistemului de termoficare. Lucrările ar putea dura 20 de ani. Doar în 2025, municipalitatea a atras 16,5 milioane de euro din fonduri europene, o sumă considerată insuficientă raportat la dimensiunea problemei.
Ultima avarie majoră a arătat proporțiile dezastrului: pierderile de apă fierbinte din rețea depășesc două tone pe oră, iar reparațiile punctelor de transport ar necesita investiții de peste 400 de milioane de euro.
Ce s-a făcut și ce mai e de făcut
În ultimii patru ani, primăria a reușit să înlocuiască doar 180 km de conducte. Cu toate acestea, pierderile din sistem sunt acum mai mari decât în 2020. Situația confirmă faptul că ritmul actual al lucrărilor nu este suficient pentru a evita colapsul rețelei.
Bucureștenii vor trebui să se pregătească pentru încă două decenii de disconfort termic, în lipsa unor investiții majore și susținute. Soluția pare să vină doar din atragerea unor fonduri europene semnificative, întrucât bugetul local nu poate acoperi necesarul uriaș.
