Institutul Eurostat a publicat datele privind nivelul de dezvoltare a regiunilor europene. Informațiile sunt raportate la anul 2023 și sunt calculate pe baza indicatorului produs intern brut pe cap de locuitor prin metoda parității puterii de cumpărare (PPC). Ca de obicei în ultimii ani, București-Ilfov aproape șochează prin performanța obținută, respectiv de aproape două ori mai mult, 190%, decât media europeană.
Totodată, este de reținut că în perioada 2020-2023 avansul Bucureștiului este impresionant de la 165% la 190%. Trebuie spus că Bucureștiul întrece multe regiuni europene. Este peste Budapesta, Viena, aproape peste toate regiunile germane și mai mult decât multe regiuni din Europa. București este sensibil egal cu Praga, Bruxelles și Hamburg.
Trebuie spus că utilizarea metodologiei de paritate a puterii de cumpărare a adus în ultima perioadă mai multe performanțe pentru economia românească. Și anume, România a depășit Polonia la indicatorul PIB pe locuitor pe baza parității puterii de cumpărare.
Metoda PPC are o particularitate și anume moderează performanța economică absolută definită prin PIB nu doar cu numărul locuitorilor, ci și cu raportul dintre veniturile salariale și prețuri.
Indicatorul are avantaje și dezavantaje. Pe de o parte, oferă o imagine comparativă a nivelului de dezvoltare pentru o țară sau pentru o regiune, pe de altă parte, amendează performanța în valoare nominală în favoarea unor factori calitativi.
Culmea este că Bucureștiul creează o problemă chiar prin nivelul său de dezvoltare pentru că restul regiunilor țării sunt mult mai jos decât Capitala. Adică, regiunea Nord-Est este la jumătatea mediei europene, 47%, iar cea de Nord-Vest ajunge la 71% din media europeană.
Decalajul de dezvoltare între regiuni este un sindrom al României, iar progresele privind reducerea diferențelor nu sunt foarte vizibile. În această materie, politicile europene, derulate prin fonduri comunitare, sunt mai coerente decât cele naționale.
Cu toate acestea, România are o medie pe țară de 78% din cea europeană, ceea ce o plasează mult deasupra Bulgariei sau Greciei, peste Croația și vestea bună depășește cu puțin Polonia și Ungaria, care sunt, amândouă, la 77% din media europeană. Desigur, diferențele sunt nesemnificative, dar ele sunt totuși în favoarea României, după ce câteva decenii la rând foste state socialiste devansau țara noastră.
Irlanda și Luxemburg conduc ierarhia
Pe primele două locuri se află regiuni din Irlanda și Luxemburg. Sunt cazuri speciale, în sensul că Luxemburg, Praga, Bruxelles sau chiar București au un PIB pe cap de locuitor mare, pentru că sunt așa-numite orașe magnet, adică atrag investiții și forță de muncă din regiune sau chiar din întreaga țară.
În Irlanda, sunt prezente multe companii multinaționale care fac ca majoritatea indicatorilor economiei irlandeze să arate excelent, dar veniturile bugetare ca procentaj din PIB să fie cele mai mici din Uniunea Europeană. Germania este remarcabilă prin constanța majorității landurilor acestea situându-se peste sau puțin sub media europeană.
Sunt, bineînțeles, și regiuni europene sărace. Astfel, pe ultimele locuri se află două regiuni franceze, două din Bulgaria și una din Grecia.
În concluzie, România este în progres, cu rezultatul cu totul excepțional al Bucureștiului. La nivelul țării, indicatorul PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare situează economia românească într-o zonă de mijloc, dar deasupra câtorva state membre cu care România în mod tradițional intră în concurență la majoritatea indicatorilor economici. România crește, ușor dezordonat, cu decalaje destul de mari între regiuni, nu foarte rapid, dar crește.
