După un mandat marcat de haos administrativ, trafic sufocant și lipsa investițiilor majore, Nicușor Dan lasă în urmă o Capitală blocată și lipsită de viziune. În loc să aducă o schimbare reală, USR pare să repete greșeala, promovându-l pe Cătălin Drulă drept urmașul „natural” al unui model administrativ care a eșuat pe toate planurile.
Bucureștenii însă nu par impresionați. Candidatura lui Cătălin Drulă este percepută de mulți ca o extensie a mandatului dezastruos al lui Nicușor Dan — un mandat în care promisiunile de modernizare s-au transformat în blocaje, iar speranțele într-o capitală europeană s-au risipit printre șantiere abandonate și străzi impracticabile.
Fost ministru al Transporturilor, Drulă nu a reușit nici atunci să ofere performanțe notabile, iar acum propune pentru București aceeași rețetă: teorie multă, rezultate puține. De altfel, discursul său tehnocrat, rece și rupt de realitatea urbană, nu stârnește emoție și nu inspiră încredere într-un oraș care are nevoie disperată de soluții concrete — nu de justificări sau experimente.
Capitala României a ajuns un exemplu negativ de gestionare administrativă: infrastructura rutieră este la pământ, transportul public se degradează de la o lună la alta, iar proiectele de mediu, smart city sau urbanism integrat au rămas doar pe hârtie. În tot acest timp, Nicușor Dan și echipa sa de la USR au preferat să dea vina pe „greaua moștenire”, fără să livreze nimic notabil în patru ani de mandat.
Cătălin Drulă, prezentat acum ca alternativa „competentă” a dreptei, nu face decât să perpetueze imaginea unui partid rupt de nevoile reale ale cetățenilor. Bucureștenii, tot mai exasperați de praful, gropile și lipsa de perspectivă, nu mai pun preț pe candidatul susținut de Nicușor Dan.
După ani de promisiuni neonorate și experimente politice eșuate, locuitorii Capitalei par hotărâți să ceară mai mult decât lozinci și slogane sterile. Iar în această ecuație, Drulă riscă să devină simbolul continuării unui eșec, nu al unei schimbări.
