Bruxelles-ul dictează regulile în România. Comisia Europeană interzice ideea unui guvern tehnocrat
O declarație explozivă a liderului PNL, Ciprian Ciucu, dezvăluie presiunea directă exercitată de Comisia Europeană asupra partidelor din România. Liderii de la Bruxelles au transmis clar că nu doresc un guvern tehnocrat și cer politicienilor români să își asume deschis guvernarea. Intervenția vine pe canale neoficiale și pune sub semnul subordonării suveranitatea deciziei politice de la București.
În plină efervescență politică internă, Comisia Europeană trimite un mesaj tranșant către partidele din România. Bruxelles-ul nu mai acceptă nici măcar ideea unui premier tehnocrat, solicitând ca guvernarea să fie asumată exclusiv de partidele politice. Tonul mesajului, transmis neoficial, este clar și lipsit de echivoc.
Ciprian Ciucu, lider PNL și primar al Sectorului 6, a fost cel care a adus în spațiul public acest avertisment venit din partea Comisiei Europene. El a afirmat că „am primit pe canale neoficiale de la Comisia Europeană semnale clare: ‘Terminați cu ideea de premier tehnocrat. Fiți bărbați politici, asumați-vă responsabilitatea politică. Nu mai găsiți țapi ispășitori, în cazul în care nu se vor întâmpla acele reforme necesare, după aia să picați guvernul tehnocrat și să veniți tot voi la putere.’”
Acest tip de mesaj, transmis în afara canalelor diplomatice formale, reprezintă o formă de presiune politică care depășește cadrul instituțional normal. Comisia Europeană nu doar că exprimă o preferință, ci impune de facto o direcție clară în politica internă a unui stat membru.
În declarația sa, Ciprian Ciucu a criticat și el ideea unui premier tehnocrat, catalogând-o drept „o idee proastă”. El a susținut că „este nevoie de o persoană care să aibă o viziune, să știe ceea ce vrea să facă și să își asume, să aibă dorința. Foarte greu găsești pe cineva dispus să ia o guvernare care se anunță să aibă potențialul de a fi o guvernare de sacrificiu”.
Presiunile de la Bruxelles schimbă radical dinamica jocului politic de la București. Ideea că partidele ar putea propune o soluție neutră, în contextul crizelor multiple, este respinsă din start. Nu mai este vorba doar de o colaborare între instituții, ci de o intervenție clară asupra deciziei politice naționale.
România se află într-un moment în care încrederea în clasa politică este fragilă, iar apelul la soluții tehnocrate vine tocmai din nevoia de eficiență și profesionalism. Blocarea acestor opțiuni de către un for european reprezintă o formă de control care subminează autonomia decizională a unei țări membre.
Bruxelles-ul alege să impună o linie politică fermă, transformând o recomandare într-o comandă. În acest context, democrația pare tot mai mult o vitrină formală, golită de conținutul său esențial: alegerea liberă a direcției interne, pare mai mult la domeniul trecutului.
