Borrell: Războiul din Ucraina „e gata”, dacă UE nu-şi sporeşte sprijinul militar în câteva săptămâni
Războiul din Ucraina se va sfârşi cu rezultatul pe care Europa nu şi-l doreşte, dacă UE nu găseşte în câteva săptămâni o modalitate de a accelera furnizarea de muniţie către Ucraina, a avertizat duminică Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, în ultima zi a conferinţei de securitate de la Munchen, relatează The Guardian.
El a precizat că o reuniune specială a miniştrilor apărării din UE, programată pentru 8-9 martie, va oferi o şansă ţărilor de a oferi muniţie din stocurile lor existente, adăugând că este nevoie de până la 10 luni pentru ca armatele europene să comande şi să primească fie şi un singur glonţ.
„Ne aflăm în regim urgent de război”, a spus el. „Această lipsă de muniţie trebuie rezolvată rapid; este o chestiune de săptămâni”, a insistat el. El a spus că dacă nu se va rezolva, soarta războiului va fi pecetluită.
„Ne-a luat prea mult timp să luăm decizii critice, cum ar fi furnizarea de tancuri de luptă, când toată lumea ştie că, pentru a câştiga un război clasic, un război clasic cu manevre de armament greu, ai nevoie de tancuri de luptă. Nu vei câştiga acest război fără acest tip de armament”, a arătat Borrell.
Înaltul Reprezentant pentru politică externă va prezenta la o reuniune a miniştrilor de externe ai UE, care va avea loc luni, planuri de a folosi facilitatea europeană pentru pace existentă, un fond de 3,6 miliarde de euro, pentru ca UE să achiziţioneze în comun muniţie, după modelul achiziţiei de vaccinuri din timpul crizei Covid, o idee propusă iniţial de premierul estonian, Kaja Kallas, care a fost preluată şi de şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Borrell a spus că ideea estoniană ar putea funcţiona pe termen mediu, dar consideră că urgenţa este atât de mare, încât necesită ca ţările UE să apeleze la stocurile existente. „Trebuie să folosim ceea ce au statele membre”, a spus el. „Trebuie făcut mult mai mult şi mult mai repede. Mai sunt încă multe de făcut. Trebuie să creştem şi să accelerăm sprijinul nostru militar. În prezent, armata europeană are nevoie de aproape 10 luni pentru a cumpăra un glonţ de calibrul de 155 mm, adică aproape un an, şi de aproape trei ani pentru a cumpăra o rachetă aer-aer. Nu se potriveşte cu situaţia de război în care trăim”, a arătat şeful diplomaţiei europene.
El a precizat că nu urmăreşte să militarizeze Europa, ci pledează pentru ca Europa să îşi îndeplinească responsabilităţile astfel încât să devină un partener puternic şi de încredere pentru SUA.
Vorbind în cadrul aceluiaşi eveniment, premierul Estoniei Kaja Kallas a declarat că Rusia se află în stare de război, producând muniţie în trei schimburi, şi a spus că trebuie să existe o stare de război similară în Europa. Ea a menţionat că directorii din industria de apărare i-au spus că nu au primit comenzi din partea UE.
Borrell a mai spus că UE trebuie să facă mai mult pentru a convinge sudul planetei că Rusia este o putere imperialistă. Multe ţări din America Latină sunt anti-imperialiste, a spus el, considerând că Occidentul a sprijinit dictaturi în trecut, iar în Africa există un resentiment profund similar. „Oamenii au amintiri, oamenii au sentimente”, a spus el.
Presat de parlamentarii ucraineni să stabilească o dată pentru aderarea ţării lor la UE, Borrell a spus că nu este probabil ca acest lucru să se întâmple prea curând. Însă eurodeputatul polonez Radosław Sikorski a sugerat revenirea la un model anterior de aderare la UE, prin care Ucrainei i se acordă rapid statutul de membru politic al UE, urmând ca apoi să îndeplinească criteriile necesare printr-un proces etapizat, un proces de aderare folosit ultima dată când Spania a aderat la Comunitatea Europeană de atunci, în 1986.
