Borfașii sistemului atacă coordonat guvernul și președintele pentru că vor să își numească prietenii corupți la SRI, SIE și parchete
România asistă în aceste zile la un spectacol grotesc, o piesă de teatru politic regizată în subteranele unei alianțe toxice. Măștile ideologice au căzut. Nu mai există stânga, nu mai există dreapta. Există doar interesul, frica și foamea de putere a ceea ce putem numi, fără menajamente, „borfașii sistemului”.
Gruparea eterogenă, dar perfect sincronizată, formată din Rareș Bogdan, Hubert Thuma, Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu, George Simion, Claudiu Manda, Daniel Fenechiu și alți corupți, a declanșat asaltul final. Ținta? Nu este bunăstarea românilor, ci cheile de la intrările securizate ale SRI, SIE și ale marilor Parchete.
Coordonarea atacului: De la microfonul strident la șoaptele de culise
Strategia este una de manual pentru capturarea statului. Pe de o parte, avem „artileria vocală”. Rareș Bogdan, cu batista mereu asortată la retorica populistă, și Daniel Fenechiu, avocatul cauzelor pierdute moral, au rolul de a crea zgomot. Ei atacă Guvernul (din care, paradoxal, fac parte sau pe care îl susțin) și Președinția, aruncând fumigene despre „blocaje” și „incompetență”, tocmai pentru a șubrezi autoritatea instituțională.
În spatele lor, la butoanele reale, operează greii. Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu joacă rolul polițistului bun și al polițistului rău, mimând responsabilitatea guvernamentală în timp ce, în realitate, sabotează orice numire care nu le poartă ștampila de partid. Alături de ei, Claudiu Manda și Hubert Thuma – exponenți ai baronatului local conectat la rețele de interese obscure – mobilizează resursele din teritoriu pentru a pune presiune pe decidenți.
De ce acest atac furibund acum? Răspunsul este simplu: frica. Mandatele la vârful serviciilor secrete și ale parchetelor sunt miza supremă. Această grupare știe că, fără „prieteni” corupți în fruntea SRI și SIE, informațiile despre afacerile lor pot deveni oricând dosare penale. Fără procurori aserviți la DNA sau Parchetul General, imunitatea lor de facto dispare.
Ei nu vor profesioniști. Vor marionete. Vor șefi de servicii care să transforme siguranța națională în siguranța personală a liderilor de partid. Vor procurori care să primească ordine prin SMS, nu prin Codul Penal.
Un șantaj la adresa statului român
Ceea ce fac acești actori politici este un șantaj pe față la adresa Președintelui și a stabilității guvernamentale. Mesajul lor, deși nespuns, este asurzitor: „Dacă nu ne numiți oamenii, blocăm țara. Dacă nu ne dați serviciile, dăm foc la stabilitate.”
Aceasta nu este politică, este o operațiune de tip mafiot. Hubert Thuma și Claudiu Manda nu sunt interesați de reformă administrativă, ci de protejarea rețelelor din Ilfov și Dolj. Rareș Bogdan nu plânge de mila electoratului liberal, ci urlă pentru a-și asigura un loc la masa unde se împarte puterea ocultă.
România se află într-un moment critic. Dacă acest grup reușește să își impună „prietenii corupți” în fruntea instituțiilor de forță, cortina se va lăsa peste democrația românească. Justiția va deveni o armă politică, iar serviciile secrete – o gardă pretoriană a noilor oligarhi.
Rămâne de văzut dacă Palatul Cotroceni și structurile încă necontaminate ale statului vor ceda în fața acestui asediu coordonat al „borfașilor sistemului” sau dacă linia roșie va fi, în sfârșit, trasată.
