Bolojan: Va crește vârsta de pensionare treptat la 65 de ani pentru angajații din Armată, Interne și serviciile secrete, cu unele excepții

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi într-un interviu că în două săptămâni va fi gata legea pensiilor militare, care va urmări creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani. Vor fi exceptați angajații care au activitate solicitantă fizic.

”E o problemă de suportabilitate economică pentru România, de sustenabilitate a sistemului de pensii și de inechitate față de alte categorii care lucrează până la 65 de ani”, a spus premierul Ilie Bolojan.

Întrebat dacă au existat presiuni din partea instituțiilor vizate, premierul Bolojan a spus că nici o categorie socială care are o anumită situație favorabilă ”nu aplaudă și nu este o mare susținătoare a normalizării situației”.

• Fragmentul din interviu:

Cristian Pantazi: La începutul anului ați anunțat într-un interviu pentru G4Media că urmează reforma pensiilor militare. Când o veți adopta în Guvern?

Ilie Bolojan: Și reforma pensiilor din sectorul de ordine publică și siguranță națională este prevăzută în pachetul de reformă a administrației. În aceste sectoare, datorită deficitului de personal, reducerea de cheltuieli nu se putea face prin reduceri de personal. Și atunci decizia care s-a luat, care vine să completeze ceea ce s-a făcut pentru magistrați, este să se facă economii prin creșterea vârstei de pensionare eșalonat în anii următori.

Și în maxim 2 săptămâni vom veni cu un proiect care să rezolve această problemă, pentru că avem un termen recomandat în pachetul de lege privind administrația și deja ne apropiem de acest termen, în așa fel încât și în aceste sectoare, acolo unde vârsta de pensionare era, de exemplu, de 47-52 de ani, să o creștem. Pentru că nu mai putem să ne ducem în acest sistem. E o problemă de suportabilitate economică pentru România, de sustenabilitate a sistemului de pensii și de inechitate față de alte categorii care lucrează până la 65 de ani.

Aici lucrurile trebuie gândite în două etape: modificarea generală a legii de pensionare în aceste zone și particularizarea pe fiecare sector. Pentru că una este să fii la Jandarmerie la pază la o instituție publică fără probleme și poți să stai în pază liniștit până la 65 de ani. Și alta este se fii într-un batalion de intervenție, de restabilire a ordinii, la brigada de jandarmi, unde ai nevoie de o anumită forță fizică și unde trebuie gândită o formulă de echivalare a anilor lucrați în așa fel încât să permită o pensionare accelerată. Dar nu pentru toată lumea. Și această situație o avem și în celelalte structuri. Sunt zone unde ai nevoie de o condiție fizică foarte bună, care înseamnă o pensionare accelerată, unde trebuie făcut efort și sunt zone unde ai nevoie de experiență.

Cristian Pantazi: Deci se va aplica la Ministerul de Interne, Ministerul Apărării și servicii. Simțiți o presiune din partea acestor instituții, din partea salariaților lor, astfel încât reforma să fie întârziată?

Ilie Bolojan: Din nou trebuie să fim cât se poate de realiști. Fiecare categorie socială care are o anumită situație favorabilă – nu discut din ce motive și cum s-a ajuns la asta sau că e doar în România – nu aplaudă și nu este o mare susținătoare a normalizării situației.

Cristian Pantazi. Dar e o diferență între profesorii nemulțumiți de creșterea normei didactice, care au relativ puține instrumente de a pune presiune pe guvern, și, de exemplu, angajații din serviciile secrete, care știm cu toții că au o influență supradimensionată în România în raport cu alte state europene.

Ilie Bolojan: Aceasta nu ține de un premier sau altul. Asta este o realitate pe care nu o putem contesta. Și indiferent ce guvern vom avea în anii următori, ce premieri vor fi, de acest lucru nu putem scăpa, pentru că realitatea economică vine peste noi și invalidează lucruri care nu sunt sustenabile pe termen lung. Or, comparându-ne cu posibilitățile reale ale României, comparând demografia care vine… Gândiți-vă că generațiile noastre, generațiile celor care au peste 50 de ani, sunt generații de 400.000 – 450.000 de oameni până la 500.000 cei care suntem așa-numiții decreței, iar generațiile care înlocuiesc practic aceste generații sunt de 150.000 cum a fost anul acesta, 200-250.000 300.000 de oameni, și practic vom ajunge la un dezechilibru total dacă nu luăm măsuri din timp. Deci nu, nu aici nu e o problemă pur și simplu că cineva susține o anumită măsură sau alta.

Atunci când discuți cu un om în mod deschis, eu cred că oamenii raționali înțeleg că nu mai putem merge în acest sistem. Aceasta cred că e o discuție, dar una este să accepți. Ți-ai programat ieșirea la pensie anul viitor, sigur că dacă afli că mai trebuie să lucrezi 2-3 ani, nu-ți convine. Dacă ți-ai programat un concediu și se întâmplă ceva cu zborurile sigur că nu-ți convine acest lucru și e natural. Dar aici nu faci ceea ce dă bine sau ceea ce este primit cu aplauze, ci în astfel de situații trebuie să facem ceea ce trebuie pentru a corecta aceste dezechiibre. Nu mai putem merge cu ele.