Bolojan, premierul falimentelor: 14.000 de companii în insolvență, Guvernul nu reacționează

România se confruntă cu o criză economică fără precedent. În primele opt luni ale anului, peste 14.000 de firme au intrat în insolvență, arată datele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). În București, motorul economic al țării, 2.000 de companii au ajuns în colaps în ultimele 12 luni, cu 32% mai mult decât în anul precedent, în timp ce Guvernul condus de Bolojan rămâne pasiv.

Aceste cifre nu mai pot fi interpretate, nu mai pot fi cosmetizate de discursuri tehnocrate. Ele arată un adevăr simplu și crud: România se află în pragul falimentului economic generalizat, iar la cârmă se află un guvern care tace, ascunzând eșecul în spatele unor lozinci de conjunctură.

14.000 de insolvențe = 14.000 de tragedii economice

Insolvența nu este doar o formalitate juridică, ci un act de deces economic. În spatele fiecărui dosar deschis există povești de viață distruse: angajați concediați, furnizori neplătiți, familii împinse spre sărăcie. Înseamnă taxe care nu mai ajung la buget, datorii rostogolite și o economie care sângerează la fiecare pas.

Pentru premierul Ilie Bolojan, însă, aceste statistici nu există. Ele nu intră în discursurile „optimiste” cu care guvernul își mai păcălește susținătorii.

De ce se prăbușesc firmele?

Cauzele exploziei insolvențelor sunt evidente și cunoscute de toată lumea, mai puțin de cei care ar trebui să le rezolve:

1. Politici fiscale haotice – Guvernul a împovărat mediul privat cu taxe și contribuții suplimentare, încercând să astupe găurile bugetare generate de propria risipă. IMM-urile, coloana vertebrală a economiei, au fost cele mai lovite.

2. Dobânzi sufocante – Creditele au devenit inaccesibile, iar firmele care depindeau de finanțare pentru investiții sau simpla supraviețuire nu au mai avut nicio șansă.

3. Lanțuri de neplată – Statul însuși, cel care ar trebui să fie model de corectitudine, este printre cei mai mari datornici. Când Guvernul nu-și achită obligațiile, efectul de domino face victime în tot sistemul.

4. Inflație și consum scăzut – Puterea de cumpărare a românilor s-a prăbușit, iar firmele care trăiau din consumul intern nu mai au clienți.

Toate acestea nu sunt accidente, ci rezultatul unei lipse totale de strategie și al unei guvernări preocupate doar de supraviețuirea politică, nu de supraviețuirea economică a țării.

Guvernul Bolojan: tăcere și negare

În fața acestui tablou sumbru, reacția Guvernului este stupefiantă: tăcere.

În loc să iasă în față cu soluții, premierul Ilie Bolojan preferă să ne vorbească despre „performanțele bugetare” și „reformele curajoase”. În realitate, avem de-a face cu un guvern al falimentelor, incapabil să gestioneze o economie care se prăbușește sub ochii noștri.

Ce face Palatul Victoria? Nimic. Niciun plan de sprijin pentru IMM-uri. Nicio strategie de reducere a fiscalității. Nici măcar o intenție de a-și plăti datoriile către mediul privat. Incompetență ridicată la rang de politică de stat.

Valul social care urmează

Insolvențele nu rămân doar în registrele tribunalelor. Ele vor lovi direct în viața de zi cu zi a românilor:

• Creșterea șomajului – mii de oameni vor rămâne fără locuri de muncă.

• Scăderea veniturilor la buget – statul va avea și mai puțini bani pentru pensii și salarii.

• Migrația economică – românii rămași fără speranță vor lua din nou drumul străinătății.

• Extinderea economiei negre – firmele care nu rezistă legal vor alimenta piața subterană, cu pierderi și mai mari pentru stat.

Acesta este viitorul pregătit de actualul guvern: șomaj, sărăcie, exod și haos fiscal.

Ce ar trebui făcut – și ce nu se face

Există soluții, dar ele cer curaj politic și responsabilitate. România are nevoie urgentă de:

• Amnistie fiscală pentru IMM-urile sufocate de datorii acumulate în pandemie și criză.

• Eșalonări reale ale obligațiilor fiscale, nu simple promisiuni.

• Credite garantate de stat la dobânzi rezonabile, pentru a reanima investițiile.

• Plata imediată a datoriilor statului către mediul privat.

• Simplificarea birocrației și digitalizare reală.

Dar pentru asta ar fi nevoie de un guvern care să înțeleagă economia și să fie dispus să își asume măsuri impopulare în aparat, dar vitale pentru mediul privat. Guvernul Bolojan nu are nici voința, nici capacitatea să facă asta.

România în insolvență

Cele 14.000 de dosare deschise în opt luni nu sunt doar statistici. Ele sunt oglinda fidelă a unui guvern care și-a pierdut contactul cu realitatea și care condamnă România la faliment.

Nu firmele sunt de vină. Nu angajații. Nu mediul privat. Vinovat este Guvernul, care a ales să-și salveze propriul aparat, sacrificând economia.

De aceea, astăzi putem spune fără ezitare: Ilie Bolojan este premierul falimentelor.