Bolojan cedează în fața PNL și PSD: Anghel Saligny scapă de austeritate, dar românii de rând rămân sub presiune
Premierul Ilie Bolojan a dat înapoi din Pachetul 2 de austeritate, dar nu în urma protestelor publice sau a nemulțumirilor sociale, ci la presiunea liderilor PSD și PNL. Programul Anghel Saligny, pe cale să fie tăiat, a fost salvat de o Coaliție preocupată mai degrabă de interesele locale și de conservarea influenței politice decât de echitatea față de cetățeni.
Premierul Ilie Bolojan a renunțat la una dintre cele mai controversate măsuri din al doilea pachet de austeritate, reducerea finanțărilor pentru programul Anghel Saligny. Însă decizia nu a fost luată în urma consultărilor cu cetățenii sau pe baza reacțiilor publice, ci exclusiv sub presiunea celor două mari partide din Coaliție: PSD și PNL.
În special liderii PSD, grupați în jurul lui Paul Stănescu, s-au opus categoric măsurii, avertizând că tăierile vor bloca proiecte esențiale pentru primarii din toată țara. Surprinzător, chiar și primari PNL s-au alăturat acestui val de nemulțumiri. Presiunea politică a fost atât de mare încât, în cadrul negocierilor de la Palatul Victoria, Bolojan a cedat – deși până atunci afișase o fermitate aparent neclintită.
Astfel, în loc ca măsurile de austeritate să fie aplicate uniform și echitabil, ele au fost ajustate pentru a menaja rețelele de influență politică din teritoriu. Românii obișnuiți, însă, rămân în continuare principalii afectați de tăieri, fără ca cineva să le apere public interesele, fără ca vocea lor să conteze în deciziile guvernului.
Aceasta este a doua retragere majoră a premierului în fața „greilor” politici. Prima a fost renunțarea la impozitarea dură a băncilor, o măsură anunțată inițial ca simbol al corectitudinii fiscale, dar abandonată brusc, fără nicio explicație clară, după reacții dure din mediul bancar și politic.
În același timp, vicepremierul Sorin Grindeanu a fost acuzat de obediență și pasivitate, în contextul în care a evitat să se alăture colegilor săi din PSD în apărarea programului Saligny. De altfel, în interiorul partidului s-a format o ruptură evidentă între cei care își apără teritoriile și cei care urmează fără ezitare linia politică de la centru.
Acest comportament duplicitar al guvernării a fost remarcat și de jurnalistul Dan Bucura, care a comentat pe Facebook:
„Hopa! Nea Ilie Sărăcie, cum îl alintă unii, a făcut acum încă un pas înapoi de la măsurile lui de austeritate. Asta, după ce prima retragere a fost în fața băncilor, pe care voia să le impoziteze la sânge, dar apoi a dat-o după cireș.”
Și a adăugat, privind direcția clară a priorităților guvernului:
„Jugul pus pe românii de rând, ăia pe care nu îi reprezintă nimeni și pentru care nu bate nimeni cu pumnul în masă, rămâne la locul lui. Noi, poporul, suntem în continuare buni de jumulit.”
Reculul lui Ilie Bolojan arată că, în România austerității selective, doar cine are forță politică este ascultat. Programele sunt ajustate pentru partide, dar nu pentru oameni. Iar guvernarea, deși clamează „reformă” și „responsabilitate”, pare că aplică reguli diferite în funcție de cine bate cu pumnul în masă, și mai ales pentru cine.
