Bolnavul Europei? BCE se confruntă cu noi dificultăți, și de data aceasta problemele nu vin din Grecia sau Italia, ci din Germania

Banca Centrală Europeană are din nou probleme, iar de data aceasta veștile proaste nu vin din Grecia, Italia sau altă țară din sudul zonei euro, ci din Germania, scrie agenția Reuters.

Cea mai mare economie a blocului comunitar a fost slăbită de combinația toxică a scăderii exporturilor sale către China, care rămâne principalul său partener comercial, de încetinirea sectoarelor de producție și de construcții și de punerea sub semnul întrebării a modelului său de afaceri bazat pe petrolul rusesc ieftin.

Dificultățile Germaniei frânează creșterea în întreaga zonă euro și determină BCE să își revizuiască poziția. După ce a exclus ideea unei pauze în majorarea ratelor sale cheie în iunie, BCE nu mai exclude această opțiune pentru luna viitoare.

Iar piețele consideră că banca centrală ar putea chiar să fie nevoită să revină asupra majorării ratelor pe termen mediu, așa cum a făcut-o în timpul ultimului său ciclu de înăsprire din 2011, când crizele datoriilor din Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania și Cipru au fost însoțite de o recesiune mai amplă.

„Există similitudini între condițiile din 2011 și cele de astăzi”, a declarat Richard Portes, profesor de economie la London Business School. „A existat un șoc major al ofertei, iar inflația avea să fie în mod clar de foarte scurtă durată”.

BOLNAVUL EUROPEI

Contrar a ceea ce s-a întâmplat la vremea respectivă, Germania, și nu țările din sud, este cea care se află în epicentrul problemei, ceea ce i-a determinat pe mulți observatori să scoată la iveală expresia „omul bolnav al Europei”, folosită ultima dată pentru a descrie țara la începutul anilor 2000.

Unele dintre problemele actuale ale Germaniei pot fi urmărite până la Rusia, de care Berlinul depindea pentru o treime din aprovizionarea sa cu energie până la izbucnirea războiului din Ucraina în februarie 2022.

Altele sunt mai complexe și intrinseci Germaniei, din cauza dependenței sale excesive de exporturi, a lipsei de investiții și a lipsei de forță de muncă.

„Dacă guvernul nu ia măsuri decisive, Germania riscă să rămână în partea de jos a clasamentului creșterii economice din zona euro”, a declarat Ralph Solveen, economist la Commerzbank.

Dar cel puțin o parte din lentoarea economică a Germaniei poate fi atribuită BCE.

Banca centrală a atenuat în mod deliberat activitatea economică prin creșterea ratelor în încercarea de a readuce inflația la ținta de 2%.

Creșterea costurilor de împrumut afectează în special industria, care depinde de investiții, și nicio țară din zona euro nu are un sector industrial mai mare decât Germania.

„Nu ar fi înțelept să relaxăm politica monetară pentru că Germania se află într-o poziție dificilă, dar o înăsprire suplimentară a acesteia ar adăuga presiuni macroeconomice la cele microeconomice”, a subliniat Richard Portes de la London Business School.

Astfel, BCE este forțată să ia în considerare încheierea ciclului de înăsprire chiar înainte de a observa o scădere susținută și mult așteptată a inflației de bază.

Stabilirea unei legături clare între inflația de bază și noi majorări ale ratelor s-ar putea dovedi o eroare de comunicare pentru BCE, care încearcă acum să mute accentul de pe creșterea costurilor de împrumut pe menținerea acestora la un nivel ridicat.

„Aceștia (oficialii BCE) au făcut o greșeală punând prea mult accent pe inflația de bază”, spune Carsten Brzeski, director global de macroeconomie la ING Research. „Riscul este că au mers deja prea departe”.

DOBÂNZI RIDICATE PE TERMEN LUNG

După ce a anunțat în iunie că BCE „nici măcar nu ia în considerare suspendarea” majorărilor de rate, președintele instituției, Christine Lagarde, a declarat o lună mai târziu că, „în acest stadiu”, nu crede că banca „mai are un drum lung de parcurs”.

Câteva zile mai târziu, după ce datele au arătat că inflația, cu excepția energiei, alimentelor, alcoolului și tutunului, se menținea la 5,5%, BCE a ales să sublinieze că majoritatea celorlalte prețuri dădeau semne de moderare.

Joia trecută, Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv, a pledat în favoarea menținerii ratelor dobânzilor la nivelul actual pentru mai mult timp, în loc să fie majorate în continuare.

Toate acestea pregătesc terenul pentru o posibilă pauză în septembrie, probabil cu opțiunea de a reveni dacă este necesar și cu angajamentul de a menține costurile de împrumut la un nivel ridicat pentru o perioadă de timp.

Dar unii experți speculează cu privire la reduceri de rate pentru a doua jumătate a anului 2024.

„Continuăm să credem că BCE va schimba semnificativ cursul în următoarele luni, fără alte majorări de rate în acest an și cu o serie de reduceri de rate lansate în martie”, au scris economiștii de la ABN-AMRO într-o notă.