Ai văzut știrile, nu te mai plictisesc: venit la București, nehamărul austriac s-a arătat a fi același ghiolban arogant, mai conștient de destinul istoric al Imperiului Austro-Ungar decât de regulile de conviețuire în UE. A postat sec pe twitter că nu vede posibilă extinderea spațiului Schengen, s-a dus la Romexpo să tacă și apoi să-i sfideze, în propriile birouri, pe premierul Ciolacu și pe președintele Iohannis. A fost previzibil ca un ciocan, charismatic ca un scaun, sec ca un Merlot și nesimțit cât cuprinde.
Și mă bucur foarte mult. Deci am avut dreptate.
Acum câteva luni, când băiatul ăsta ne-a nedreptățit prima oară și a urinat pe regulile Uniunii Europene, am zis că singura metodă eficientă de răspuns ar fi forța. Controlarea exagerată a mărfurilor austriece, controale de fond la Raiffeisen și OMV, boicotarea Red Bull și etc, votarea împotrivă la toate palierele europene a dorințelor și inițiativelor politice ale UE, inclus un amestec în treburile interne ale Austriei prin sprijinirea tuturor partidelor politice din această țară astfel încât partidul lui Nehammer să ajungă la lada de gunoi a istoriei, iar companiile austriece din România să piardă câte miliarde de euro s-ar fi putut.
Faza e că părerea mea nu contează, avem instituții, politicieni, oficiali. Și toți ăștia au decis să facă o contraofensivă de catifea. Să mai roage, să se mai târguiască, să mai promită, să mai sugă o șosetă-două. Precum vedeți, strategia a funcționat ca primele modele de drone rusești.
Vizita lui Nehammer la București pune punct acestei diplomații de sclavi care nu doresc să lepede lanțul robiei. Nu sper să se ajungă la metoda mea, dar măcar e clar că numai în direcția aia se mai pot face pași care să ne aducă accesul la Schengen. Mai ales că urmează alegeri.
