BNR trage semnalul de alarmă: „Strângem cureaua!” România intră pe „dietă” fiscală, nu pe austeritate
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, avertizează că România nu mai are timp de improvizații. Ținta este clară: deficit bugetar de 3% din PIB. Soluția? Nu austeritate brutală, ci o „dietă” fiscală atent controlată. Într-un context global exploziv, România trebuie să devină un pacient disciplinat, iar guvernul un nutriționist desăvârșit.
Într-o perioadă marcată de instabilitate economică globală, războaie, riscuri geopolitice și inflație încăpățânată, România nu mai are loc pentru greșeli fiscale. Consultantul de strategie al Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu, avertizează că țara trebuie să adopte o politică bugetară chibzuită și fără compromisuri. Într-un interviu acordat publicației Gândul, Vasilescu transmite un mesaj clar: România trebuie să intre pe o „dietă” fiscală serioasă. Nu austeritate, dar nici haos bugetar.
„Banca centrală a României, având între principalele obiective și atribuții asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și aplicarea politicii monetare și a politicii valutare, administrarea rezervelor internaționale, este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în linia întâi a confruntării cu inflația, care se manifestă la nivel global,” spune Vasilescu.
Situația economică rămâne extrem de fragilă. Inflația persistă, deficitul bugetar este printre cele mai mari din UE, iar factorii externi, în special riscurile geopolitice, pun presiuni uriașe pe deciziile interne.
„Riscul geopolitic este cel mai periculos, inclusiv ca fenomen inflaționist. Și s-a manifestat periculos pentru că, în iarna lui 2022, riscului energetic, care a aprins focul inflației globale în 2021, i s-a adăugat riscul geopolitic. Fără aceste înlănțuiri, dezordinea prețurilor n-ar fi avut resurse să toace nervii și banii lumii întregi atâția ani. Criza prețurilor a ajuns la jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 va fi posibil să i se pună punct.”
În acest peisaj complicat, BNR își asumă rolul de gardian al stabilității, dar avertizează că și guvernul trebuie să își facă partea. Vasilescu arată că reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB este nu doar necesară, ci inevitabilă. Și nu se poate face doar prin tăieri de cheltuieli sau majorări de taxe.
„Complicată problemă! Dacă, de pildă, iei o decizie, la ora asta, să nu crească TVA-ul, ar însemna că pe partea stabilității prețurilor ai făcut un lucru bun. Ai îndepărtat un pericol inflaționist! Dar numai să nu fie reversul mai rău! Partidele de guvernământ, dacă vor scăpa de un pericol inflaționist pentru că nu vor urca TVA-ul, vor fi obligate să găsească noii soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că la reducerea deficitului bugetar nu există alternativă. La acest capitol nu vom avea nicio păsuire din partea agențiilor de rating suveran. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem numai tăind cheltuieli.”
Ținta e clară: în șapte ani, deficit de 3%. Dar cum? Nu prin austeritate, ci printr-un regim economic „sănătos”, spune Vasilescu. El respinge ideea panicardă de austeritate și propune o abordare inspirată din nutriție.
„Aici sunt în joc doi termeni. Unul care este fluturat în dezbateri publice de mai mulți formatori de opinie, care spun că austeritatea ne așteaptă! Pentru că austeritatea este și un cuvânt care face rating. Atrage mai mulți cititori, mai mulți telespectatori. Și mai este termenul preferat de Guvernatorul BNR. Dieta! De dietă e nevoie și în viața de zi cu zi. Va fi nevoie de dietă și în ajustarea deficitului bugetar. Adică de un regim de viață sănătoasă!”
Această „dietă” nu este doar metaforă. Este o strategie concretă. Un echilibru între cheltuieli și venituri, între disciplină fiscală și susținerea investițiilor.
„Există o sintagmă pe care n-o agreez, dar recurg la ea pentru că e folosită frecvent și e ușor de înțeles: Strângem cureaua! În condiții de austeritate, strângi cureaua mult și te sufoci. Cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă. Adică o economie sănătoasă, finanțe sănătoase, un deficit bugetar care să nu sară calul, dar să rămână un deficit bugetar activ.”
Ce înseamnă „deficit bugetar activ”? Cheltuieli suplimentare posibile prin împrumuturi, dar limitate la 3% din PIB, un prag acceptat de Comisia Europeană și FMI.
„Deficitul bugetar activ, în traducere, înseamnă o marjă de 3% din PIB, un prag pe care îl acceptă și Comisia Europeană, și FMI-ul, și ești împăcat cu toată lumea. Iar «3%» înseamnă că peste ce s-a stabilit prin legea bugetului, adică peste veniturile obținute din impozitele pe pensii, din impozitele pe salarii, din impozitele pe profitul întreprinderilor, taxe și altele, inclusiv din colectarea TVA-ului, taxă pe care o plătește absolut toată suflarea dintr-o țară, de la copii la veterani, mai poți activa din împrumuturi, la nivel de 3% din PIB-ul țării, o sumă pentru investiții și alte cheltuieli. Vrei ca suma asta să fie mai mare? Nu îngroși deficitul, ci faci un PIB mai mare.”
România, așadar, nu poate evita strângerea curelei. Dar trebuie să o facă inteligent, echilibrat, fără tăieri oarbe și taxe punitive. Guvernul este chemat să fie un nutriționist fiscal, să decidă exact câtă dietă poate suporta economia fără a o sufoca.
