Blocaj prelungit la Cernavodă: Centrala mai stă oprită cel puțin zece zile, iar facturile la energie s-ar putea majora cu până la 20%
Criza hidrologică menține centrala nucleară de la Cernavodă în afara sistemului energetic național, o repornire în următoarele zece zile fiind practic exclusă. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, dă asigurări că protocoalele de siguranță funcționează ireproșabil, eliminând orice risc de incident nuclear, însă atrage atenția asupra undei de șoc din piața de electricitate. În contextul scumpirii gazelor naturale și al dependenței de importuri, facturile finale ale consumatorilor s-ar putea majora cu până la 20%, un scenariu confirmat de analiza Asociației Energia Inteligentă.
Nivelul critic al Dunării amână repornirea reactoarelor
Reluarea producției la Cernavodă este strict condiționată de parametrii hidrologici și de procedurile de siguranță internaționale. Cristian Bușoi a explicat că debitul fluviului a atins valori critice în weekend, forțând declanșarea opririi controlate. Oficialul a punctat luni, 12 octombrie, că momentan nu există o dată clară pentru redeschiderea unității, subliniind însă că măsurile luate sunt pur tehnice și nu indică niciun pericol de accident.
Pentru a gestiona această criză a apei, autoritățile au început evacuări controlate din acumularea Iezer, pregătind intervenții similare pe râurile Olt și Argeș. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) nu este deloc optimistă: debitul Dunării la stația Baziaș va stagna la 1.200 de metri cubi pe secundă, cu o estimare de doar 1.350 de metri cubi pe secundă pentru 18 octombrie. Aceste cifre sunt infime în comparație cu media multianuală a lunii octombrie, care se situează la aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă, anulând orice speranță a unei reporniri imediate.
Presiune pe piață: Facturile la electricitate ar putea urca cu 20%
Deficitul de energie nucleară lovește piața internă concomitent cu scumpirea gazelor naturale pe bursele europene. Secretarul de stat avertizează că 2026 va aduce prețuri generale mai mari la energie în toată Uniunea Europeană, gazele fiind principalul vector al creșterilor.
În România, golul lăsat de absența energiei de la Nuclearelectrica obligă furnizorii să onoreze contractele cu preț fix prin achiziții scumpe de pe piața pentru ziua următoare (PZU) sau din regiune. Deși estimările finale ale furnizorilor se schimbă zilnic, Bușoi consideră că procentul de 20% avansat de Asociația Energia Inteligentă este un scenariu realist, care se poate materializa în următoarele luni. Impactul final pe facturi nu va fi generat doar de oprirea reactoarelor, ci de un cumul de factori: cotațiile gazelor, tarifele de import și ponderea producției naționale disponibile.
Dependență de importuri: Vârfuri de 3.500 MW în serile de toamnă
Fără nucleul producției de la Cernavodă, stabilitatea energetică a României se bazează masiv pe rețelele transfrontaliere. În perioadele de consum maxim din timpul serii, sistemul național a fost nevoit să importe până la 3.500 MW, o cifră periculos de apropiată de capacitatea tehnică maximă de import, evaluată la 4.000 MW.
Media zilnică a importurilor nete fluctuează între 1.000 și 2.000 MW, fiind dictată de starea vremii. Când parcurile eoliene livrează energie, necesarul extern scade sub 1.000 MW, însă în zilele fără vânt, importurile devin vitale. Principalul furnizor al României în orele de vârf a fost Bulgaria, însă această dependență expune sistemul la costuri suplimentare și la riscul fluctuațiilor, mai ales când întreaga regiune se confruntă simultan cu deficite de producție.
Regenerabilele, bateriile și centrala Mintia – soluții pentru echilibrare
Pentru a diminua vulnerabilitatea rețelei, reprezentantul Ministerului Energiei mizează pe trei direcții strategice: repornirea centralei de la Cernavodă (când condițiile o vor permite), extinderea capacităților regenerabile și investițiile în stocare. Bateriile sunt esențiale pentru captarea energiei eoliene și solare și descărcarea acesteia în orele de vârf.
O soluție mai rapidă ar putea veni dinspre centrala pe gaze de la Mintia. Oficialul speră ca unitatea, aflată în prezent în faza de teste, să fie conectată la Sistemul Energetic Național până la finalul anului 2026, putând injecta inițial peste 1.000 MW. Acest aport ar atenua substanțial deficitul intern de producție.
Seceta prelungește incertitudinea hidrologică
Perspectivele rămân complicate și pe sectorul din aval de Porțile de Fier. Potrivit prognozelor, debitele vor înregistra variații modeste, cu o ușoară creștere pe tronsoanele Gruia–Calafat și Gruia–Galați, dar cu stagnări între Isaccea și Tulcea.
Rularea la o treime din debitul normal multianual ilustrează un deficit hidrologic istoric, explicând imposibilitatea autorităților de a oferi un calendar ferm pentru redeschiderea centralei. Până la refacerea rezervelor de apă, Ministerul Energiei prioritizează siguranța nucleară absolută, în timp ce piața și consumatorii trebuie să absoarbă șocul prețurilor volatile și al importurilor forțate.
sursa: putereafinanciara.ro
