Politică

Barna și Ghinea pregătesc un tun 2,2 miliarde de euro prin ong-urile de casă ale USR-PLUS

USR-PLUS ar pregăti un tun de proporții, sub coordonarea vicepremierului Dan Barna și a ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, cel despre care se spune că preia ușor-ușor puterea în interiorul partidului.

Concret, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, ar urma să aloce fonduri impresionante, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, unor ONG-uri de casă, spun sursele Bugetul.ro. Astfel, ar urma să se „sifoneze” sume enorme.

Asociațiile Kogayon și Parcul Natural Văcărești

La 22 februarie a.c., Florin Stoican, președintele asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, anunța, pe Facebook, că a cerut, prin PNRR, 1 miliard de euro pentru ariile naturale și pădurile protejate și 200 de milioane de euro pentru rețeaua națională de arii naturale urbane. Mai mult, pentru programul național de împăduriei i s-a promis încă 1 miliard de euro.

Atenție! După spusele lui Florin Stoican, vorbim de 2,2 de miliarde de euro, prin PNRR, pentru Kogayon și P.N. Văcărești. Asta în condițiile în care România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”.

Practic, 2,2 miliarde de euro din 30,4 miliarde de euro din PNRR ar merge către asociațiile Kogayon și P.N. Văcărești.

Din bugetul alocat prin PNRR, prin asociațiile Kogayon și P.N. Văcărești, am cerut peste 1 milliard de euro pt. ariile naturale și pădurile protejate și 200 milioane euro pt. rețeaua națională de arii naturale urbane. Pt. programul național de împăduriri s-au promis alți 1 miliard de euro.
Cred că PNRR ar trebui să fie încadrat într-o viziune care să aibă ca obiectiv reforma de țară. Noi propunem ca aceasta să fie concentrată pe protecția, promovarea și valorificarea sustenabilă a patrimoniului natural și pe protecția și creșterea suprafețelor împădurite.
Patrimoniul natural este principala resursă a României.
România este țara UE cu una dintre cele mai valoroase biodiversități și acum are oportunitatea de a deveni lider european în conservarea naturii.
Măsurile acestea contribuie cel mai eficient la lupta împotriva schimbărilor climatice, la beneficii din valorificarea serviciilor ecosistemice, la oportunități, la rezolvarea unor probleme sociale, la creșterea calității vieții, la bunăstare.
Ce am solicitat?
1. Reformă legislativă – legea ariilor naturale protejate și legea ariilor naturale urbane.
2. Strategie națională pt. biodiversitate 2030, cu 30% din teritoriu protejat și 10% strict protejat. Strategii regionale pentru evaluarea, promovarea și valorificarea ariilor naturale protejate.
3. Platformă digitală publică cu toate informațiile ref. la ariile naturale protejate.
4. Înființarea de noi arii naturale protejate (+6% din teritoriu protejat și +9% din teritoriu strict protejat)
6. Realizarea și aprobarea planurilor de management pentru toate ariile naturale protejate.
7. Implementarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate
8. Investiții în infrastructură de vizitare specifică ariilor naturale protejate: 50 centre de vizitare, 500 puncte de informare, 500 trasee tematice.
9. Instruirea a 2000 de specialiști implicați în managementul ariilor naturale protejate.
10. Finalizarea identificării și protejării pădurilor cu valoare ridicată de conservare din punct de vedere al mediului și social: păduri virgine și cvasivirgine, din lungul și din jurul apelor, din ariile protejate, de la limita zonei alpine, cele periurbane.
11. Campanie națională de informare, educare și promovare cu privire la ariile naturale protejate și patrimoniul natural național al României, cu ținta de a informa 5 milioane de români.
12. Evaluarea celor 103 municipii din perspectiva identificării de arii naturale urbane.
13. Ghiduri pt. identificarea și administrarea ariilor naturale urbane și pt. elaborarea strategiilor de biodiversitate urbană de către municipii.
14. Înființarea, identificarea celor mai bune soluții de amenajare și amenajarea a 65 noi arii naturale urbane”, spunea Florin Stoican.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.
Back to top button