Avocatul Poporului monitorizează respectarea drepturilor pacienţilor din spitalele COVID

Avocatul Poporului (AP) precizează că monitorizează respectarea drepturilor pacienţilor din spitalele COVID, menţionând că persoanele internate nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi şi că instituţia „are obligaţia să supravegheze tratamentul aplicat oricărui cetăţean aflat în locuri de detenţie”.

AP informează că, în activitatea sa de monitorizare, a solicitat mai multe informaţii şi documente şi a cerut ca pacienţii să fie informaţi cu privire la desfăşurarea monitorizării spitalului de către Avocatul Poporului, dar şi cu privire la posibilitatea de a accesa şi completa on line un chestionar întocmit de AP.

„În contextul actual, trebuie avut în vedere faptul că persoanele internate în spitalele COVID nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi. Mai mult decât atât, în aceste spitale sunt internaţi atât pacienţi simptomatici, dar şi asimptomatici şi suspecţi de COVID, aceştia neavând posibilitatea refuzului internării. În baza mandatului şi în aplicarea acestuia, MNP (Mecanismul Naţional de Prevenire) are obligaţia să monitorizeze tratamentul aplicat oricărei persoane aflate în locurile de detenţie, iar prin activitatea de monitorizare se doreşte asigurarea că persoanelor internate le sunt respectate drepturile fundamentale, dar şi demnitatea”, potrivit unui comunicat al AP, transmis, joi, AGERPRES.

În aplicarea mandatului său constituţional, Instituţia Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, îndeplineşte încă din anul 2014 atribuţii specifice de Mecanism Naţional de Prevenire, în conformitate cu legislaţia română, menţionează AP.

„În accepţiunea legislaţiei internaţionale şi interne, orice loc în care persoana este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voinţa proprie, este considerat loc de detenţie, iar prin Mecanismul Naţional de Prevenire se urmăreşte respectarea drepturilor şi demnităţii persoanelor aflate în acele locuri”, subliniază AP.

Conform sursei citate, legislaţia română a transpus astfel în dreptul intern legislaţia internaţională şi europeană, ratificată de România. Este vorba de Protocolul opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.

Avocatul Poporului aminteşte că în anii 2014 şi 2016 în România au avut loc misiuni de evaluare ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii, respectiv ale Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii, în cadrul cărora au fost vizitate, între altele, spitale, centre de plasament etc. De asemenea, membrii misiunilor au avut întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi cu cei ai Ministerului Sănătăţii, în vederea prezentării concluziilor misiunilor.

„Evident, nici centrele de plasament pentru copii, nici căminele de bătrâni, nici chiar penitenciarele, nu sunt locuri de tortură, dar legislaţia europeană care se aplică categoric tuturor statelor europene se referă la prevenirea torturii şi tratamentelor inumane sau degradante în acele locuri în care persoanele sunt lipsite de libertate, în sensul în care nu pot părăsi acele locuri prin voinţa proprie. În mod similar, legislaţia elaborată în cadrul ONU are aceleaşi cerinţe. Transparenţa administrării acestor locuri este esenţială pentru a ne asigura că persoanelor aflate acolo li se respectă drepturile şi demnitatea umană”, a afirmat AP.

Conform sursei citate, în Europa există 46 ţări în care sunt organizate şi funcţionale Mecanisme Naţionale de Prevenire, care au acelaşi tip de competenţe, dintre care sunt amintite: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Muntenegru, Polonia, Serbia, Spania, Suedia, Marea Britanie etc.

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, miercuri, la Digi 24, că nu poate înţelege cum spitalul devine un centru de tortură.

Întrebat referitor la faptul că spitalele din linia întâi, dar şi mai multe spitale de suport au primit o notificare din partea AP în care li se cere să trimită o serie de documente, Nelu Tătaru a spus: „Din punctul de vedere al chirurgului, nu pot înţelege cum spitalul devine un centru de tortură, cum tratamentul aplicat este o tortură, cum cei care s-au luptat trei luni de zile cu COVID, salvând vieţi, în acest moment par a suporta o anchetă. Din punctul de vedere al ministrului Sănătăţii, mă voi informa dacă din punct de vedere legal este vreun suport pentru ce se întâmplă acum. Nu consider normal lucrul care se întâmplă sau faptul că, după o perioadă grea, când s-au relaxat lucrurile, vine cineva să te întrebe, nu o parte medicală, îţi pune un stigmat de centru de detenţie”.

El a adăugat că nu s-au primit sesizări de rele tratamente. 

Sursa: www.agerpres.ro

• 
  Maia Sandu invită firmele românești să investească în Republica Moldova, dar cu riscuri majore
  Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a lansat o invitație companiilor românești de a investi în țara vecină, subliniind beneficiile financiare din partea Uniunii Europene, dar fără a menționa incertitudinile economice și politice care ar putea afecta aceste investiții. În cadrul Forumului Economic „Investiţii – Dezvoltare – Integrare Europeană” de la Chişinău, Maia Sandu a subliniat …
• 
  Controalele ANPC s-au transformat într-un spectacol al opulenței: Piedone cu cizme de 624 de euro
  Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 5 și actual președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a reușit să atragă atenția, dar nu datorită măsurilor luate în cadrul controalelor sale, ci datorită unui detaliu vestimentar care a devenit rapid un simbol al luxului ostentativ: cizmele sale de 624 de euro. În timp ce …
• 
  Șefa UPU de la Spitalul Județean Constanța dată afară pe motiv că „e nevoie de un bărbat” pentru funcție: un abuz flagrant de discriminare!
  Managera Spitalului Județean Constanța a decis să o demită pe șefa Unității de Primiri Urgențe, dr. Rodica Tudoran, sub pretextul că funcția ar trebui ocupată de un bărbat. Aceasta a justificat schimbarea prin nevoia unui lider care „să poată alerga între heliport și spital”, un discurs profund discriminatoriu. Incidentul a stârnit un val de reacții …
• 
  Cererea americană de ouă din România respinsă din cauza reglementărilor UE
  Americanii au solicitat ouă din România pentru a suplini deficitul cauzat de epidemia de gripă aviară, însă legislația sanitar-veterinară europeană și condițiile impuse de SUA fac imposibilă îndeplinirea cerințelor, lăsând țările europene într-o poziție vulnerabilă pe piața internațională. Statele Unite au adresat o cerere pentru importul de ouă din România, dar livrările nu pot fi …
• 
  Economia României în pericol: Inflația și concedierile amenință industriile auto și conexe
  Industria auto românească se confruntă cu riscuri majore din cauza taxelor impuse de Statele Unite, iar un val de concedieri este iminent. Pe lângă aceste probleme, inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare a românilor, iar prognozele economice sugerează o înrăutățire a situației pe termen scurt. România se află într-un moment extrem de delicat din …