Avocatul Piperea: fondul privat de pensii a pierdut sume importante de bani prin fraudă
Avocatul Gheorghe Pipera trage un puternic semnal de alarmă asupra faptului că fondul privat de pensii a investit puternic într-o companie cu probleme majore de fraudă:
„Dacă scrie bloomberg despre pierderea de 0,6% din valoarea fondului de pensii administrat privat de NN Fond de Pensii, pierdere rezultată din investiția riscantă în acțiuni Wirecard, înseamnă că e groasă.
Iată aici articolul din Bloomberg despre frauda majoră ce are drept țintă fondul privat de pensii.
Culmea e ca bloomberg suspectează și un delict de inițiat acolo…
Pour les non-connaisseurs: Wirecard e o firmă germană listată la bursă, care a anunțat acum câteva zile ca i-au dispărut din cont 2 miliarde de euro (după care CEO-ul său a fost arestat). Ulterior, acțiunile respective s-au prăbușit la bursă. Se pare ca cea mai mare pierdere a avut-o NN Fond de Pensii, care administrează banii de pensie a mai mult de 7,5 milioane de români.
ASF și Parlamentul tac.
De vreme ce nu este despre covid, românii ignoră problema.
Restul e biznis cu bani publici”.
- Producţia de ţiţei a României a scăzut cu aproape 8%, în primele zece luni din 2025
Producţia de ţiţei a României a scăzut cu 7,7%, în primele zece luni din 2025;importurile s-au majorat cu 16,5% România a produs, în primele zece luni ale acestui an, o cantitate de ţiţei de peste 2,07 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 173.400 tep mai mică (-7,7%) faţă de cea înregistrată în perioada similară din 2024, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Importurile de ţiţei au totalizat, în intervalul analizat, 7,74 milioane tep, cu aproximativ 1,1 milioane tep peste cele consemnate în primele zece luni ale anului precedent (+16,5%). Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicate de … - Statul împinge firmele spre evaziune: taxele imposibile sufocă economia reală
În România, evaziunea fiscală nu mai este o excepție, ci o reacție de supraviețuire. Firmele nu „aleg” evaziunea din lăcomie, ci sunt împinse spre ea de un sistem fiscal construit împotriva antreprenorilor. Taxele pe muncă, impozitele, contribuțiile și obligațiile parafiscale au ajuns la un nivel imposibil de susținut într-o economie deschisă, unde produsele românești concurează direct cu mărfuri din state cu fiscalitate mai redusă, tehnologii mai avansate și costuri mai mici. Antreprenorul român este prins într-o capcană fără ieșire. Pe de o parte, statul îi cere să plătească aproape jumătate din valoarea muncii sub formă de taxe. Pe de altă … - Statul fără plan: România consumă, importă și își pierde viitorul
Statul Român nu are nicio strategie reală de dezvoltare economică. Nu există un plan coerent pentru a produce în țară ceea ce consumăm zilnic și nici o viziune pentru integrarea României pe piețele internaționale prin produse, bunuri și servicii competitive. Economia funcționează la întâmplare, pe importuri masive, fără direcție, fără priorități și fără obiective clare. Consumăm mult, producem puțin și ne mirăm că balanța comercială se prăbușește. Nu poți vorbi de competitivitate fără calitate, tehnologie și prețuri bune. România nu a construit lanțuri de valoare, nu a susținut industrii strategice și nu a ajutat firmele să ajungă la standarde internaționale. … - Energia electrică se scumpește iar din 2026
Prețul energiei electrice va crește iar în 2026, iar efectele nu se vor simți numai la factura de electricitate, ci și la cea de la termoficare. Deși pe hârtie majorarea poate părea modestă, efectele vor fi vizibile în buzunarele românilor încă din ianuarie 2026. Dar ce este taxa de cogenerare și care este motivul introducerii acesteia? Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență a fost instituită pentru a susține centrale capabile să producă simultan energie electrică și termică, cu un randament superior instalațiilor tradiționale. Ideea inițială era ca populația să plătească o sumă redusă, urmând ca eficiența sporită să ducă, în timp, la … - Lucian Popa (BNR): Situația economică a României este dezastruoasă
Cristian Popa, membru în boardul de conducere al Băncii Naționale, arată faptul că România a ajuns într-o situație limită, iar măsurile pentru a limita creșterea datoriei publice sunt absolut necesare. Popa atrage însă atenția că marea șansă a țării noastre se numește PNRR-ul, peste 20 de miliarde de euro pe care îi putem investi cu cap și care vor genera un factor important de multiplicare în anii următori. În 2024 si prima jumătate a anului 2025, pe fondul unui consum încă ridicat, alimentat de politici fiscale excesiv de relaxate, ritmul de creștere al economiei românești a încetinit vizibil. Economia rămâne însă pe un …
