Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, a lansat un avertisment dur cu privire la sistemul pensiilor speciale din România. Oficialul consideră că vârsta scăzută de pensionare reprezintă o problemă mai gravă decât valoarea propriu-zisă a banilor primiți. Acesta a subliniat că pensionarea înainte de 50 de ani afectează grav stabilitatea financiară. Rădulescu a explicat că aceste cheltuieli excesive duc la dobânzi mai mari pentru împrumuturile țării pe piețele externe.
Consilierul BNR atrage atenția că mulți beneficiari de pensii speciale se retrag din activitate foarte devreme. Acest fenomen pune o presiune uriașă pe restul populației care muncește până la 65 de ani. În opinia sa, situația este nefirească și ar putea genera conflicte sociale majore în viitorul apropiat.
„Niciodată nu va fi nimeni mulţumit atunci când i se ia, dar ar trebui să ne uităm mai mult să vedem dacă mai există ţări în Europa unde să se iasă la pensie la 48 de ani. După părerea mea, asta este problema cea mai serioasă la pensiile speciale. Nu e vorba numai de cuantumul pensiei, ci, în mod special, de ieşirea la pensie la o vârstă la care sunt unii care abia se pregătesc să aibă copii”, a declarat Eugen Rădulescu.
Presiunea financiară și riscul de prăbușire a sistemului
În prezent, pensiile speciale reprezintă aproximativ 1% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Eugen Rădulescu avertizează că numărul beneficiarilor va crește constant, iar plățile se vor întinde pe perioade foarte lungi. Mai mult, sistemul de stat va fi și mai solicitat atunci când generația „decrețeilor” se va pensiona peste câțiva ani.
„Întâi este vorba de chestiunea directă financiară. În momentul de faţă, pensiile speciale sunt cam pe la 1 la sută din PIB, dar crescând numărul celor care beneficiază, din cauză că dacă ies la pensie înainte de 50 de ani, ei vor mânca pensia asta încă vreo 30 de ani, nu? Şi atunci vor fi tot mai mulţi cei care ies la pensie la o vârstă la care mie nu mi-ar fi trecut prin cap vreodată asta”, a explicat consilierul BNR.
Lipsa reformelor în acest domeniu face ca România să plătească dobânzi mult mai mari decât alte state europene. Eugen Rădulescu a amintit că anul trecut statul a achitat 10 miliarde de euro doar pentru dobânzi. Piețele financiare reacționează imediat la semnele de reformă, oferind costuri de finanțare mai mici atunci când văd măsuri de control.
„Asta se întâmplă pentru că suntem penalizaţi din cauză că pieţele nu au încredere în noi. Aţi văzut că în clipa în care Curtea Constituţională a acceptat ideea reducerii pensiilor (…) în acel moment, piaţa financiară ne-a oferit dobânzi mai bune. De ce? Pentru că am arătat că avem un guvern care reuşeşte să facă reforme”, a mai adăugat oficialul.
