Austeritatea, întreținută de la vârful statului. 183 de milioane de euro, blocate de Ministerul Finanțelor
Ministerul Finanțelor ține pe loc, cu un aviz care tot întârzie, un act normativ care deschide calea pentru implementarea unui program finanțat cu 183 de milioane de euro.
În Programul de Guvernare 2025 – 2028 al coaliției unul dintre obiective este modernizarea serviciilor publice de ocupare și adaptarea lor la nevoile actuale ale pieței muncii.
Printr-un proiect în valoare de 183 milioane de euro, din Programul Educație și Ocupare 2021-2027, Ministerul Muncii și ANOFM-ul urmăresc intrarea pe piață a 21.750 angajatori noi, 275.000 persoane inactive înregistrate și 1.840 angajați formați.
Însă pentru toate aceste obievtive să fie atinse și să fie luați banii, este nevoie și de personal nou la nivelul ANOFM. Iar ținta este de 600 de noi angajați care să muncească pentru îndeplinirea indicatorilor, în condițiile în care instituția are deficit de personal.
Pentru acest lucru, Ministerul Muncii a pregătit o hotărâre de Guvern care să permită suplimentarea personalului. HG-ul a fost trimis la Ministerul Finanțelor din 18 februarie pentru aviz. Însă tot de atunci e liniște pe subiect, susțin surse guvernamentale. De altfel, anterior HG-ul a pus în trasparență publică, între 29 ianuarie și 7 februarie.
În momentul de față sunt clinciuri pe tema avizării documentelor între mai multe ministere conduse de social-democrați și Ministerul de Finanțe, în condițiile în care instituția condusă de Alexandru Nazare întârzie cu rezolvarea tuturor documentelor. De exemplu, una din tensiunile recente între PSD și PNL a fost cea legată de salariul minim majorat de la 1 iulie. În acest caz, HG-ul pentru avizare a fost trimis din 12 ianuarie.
Costurile, asigurate cu bani europeni
Surse guvernamentale au precizat pentru Cotidianul că Alexandru Nazare și Ilie Bolojan „strâmbă din nas” dintr-un motiv simplu: noi angajări la stat. Însă aceste angajări, care sunt necesare din moment ce e necesar personal calificat pe problematica proiectului, sunt asigurate din bani europeni.
În nota de fundamentare e precizat faptul că până în 2029 finanțarea noului personal e asigurată de banii din Fondul Social European. Mai precis, 911 milioane de lei e suma asigurată cu bani europeni pentru întreg proiectul.
„Finanțarea cheltuielilor de personal din Fondul Social European are un impact financiar pozitiv asupra bugetului general consolidat, generând venituri suplimentare de 30.521.700 lei, calculat ca diferență dintre veniturile încasate din plata contribuțiilor și impozitelor aferente salariilor estimate la suma de 166.950.000 lei și cheltuieli în sumă estimată de 136.428.300 lei”, arată nota de fundamentare, consultată de Cotidianul.
Problema este și de timp. Conform proiecției inițiale, primele 300 de posturi ar trebui ocupate în trimestrul I din 2026, cealaltă jumătate în trimestrul II din 2026.
Subdimensionarea numărului angajaților pe domeniu
În sprijinul lor, cei din ANOFM plusează cu faptul că România este pe ultimul loc în ceea ce privește personalul (Serviciul Public de Ocupare ), dacă ne raportăm la populația deservită, raportat la numărul de locuitori, respectiv populaţia activă.
România are 2.130 de angajați SPO la 8 milioane populație activă. În schimb, Croația are 5,3 milioane populație activă și 10.851 SPO. Vecinii de la sud, bulgarii, au 3.000 SPO la 3,2 milioane populație activă.
