Aurescu ne spune că e ”praf”: Anul 2022, cel mai dificil an al diplomaţiei române de după 1989
2022 a fost marcat, la nivel regional şi global, de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, susține ministrul Afacerilor Externe, în deschiderea Raportului cu reperele acţiunii diplomatice a României. Cu alte cuvinte Bogdan Aurescu ne spune că este un incompetent cu ștaif, România ratând aderarea la Schengen, cel mai important așa zis proiect de țară al celor două mandate eșuate ale președintelui Klaus Iohannis.
„Anul 2022 a fost, fără îndoială, cel mai dificil an al diplomației române de după 1989, fiind marcat, la nivel regional și global, de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Pacea de pe continentul european, unde cetățenii nu au mai experimentat asemenea situații de la al Doilea Război Mondial, a fost zdruncinată, iar modul în care ne raportăm la scopul și mijloacele acțiunii noastre diplomatice s-a schimbat în mod radical. Diplomația română s-a adaptat rapid la noua realitate, acționând ca o veritabilă „diplomație de război”. Ca diplomați, nu pierdem niciodată din vedere scopul acțiunii noastre, acela de a servi interesele țării noastre și ale cetățenilor români, iar pentru aceasta, în ultimele luni, ne-am folosit întreaga capacitate de adaptare, acțiune și inovație. ,,Diplomația de război” pe care o facem din februarie până acum ne-a testat abilitățile, rezistența, reziliența, capacitatea de descoperi căi noi de acțiune și a inclus, fără a exagera, curajul de merge înainte în cele mai grele momente”, arată ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu în deschiderea Raportului.
De asemenea, Raportul cuprinde și alte repere extrem de importante, precum acțiunea diplomatică a României în planul politicii de securitate, inclusiv în ceea ce privește rezultatele Summitului NATO de la Madrid din iunie 2022, consacrarea importanței strategice a Mării Negre la nivel internațional și găzduirea cu succes a Reuniunii miniștrilor afacerilor externe ai NATO la București, la finalul lunii noiembrie 2022, alături de găzduirea în premieră a Reuniunii Liderilor de la Munchen, transformând astfel, pentru câteva zile, capitala României în capitala diplomației europene și euroatlantice.
Obiectivele de politică externă
Totodată, reperele ilustrate în conținutul Raportului cuprind și „pașii realizați în îndeplinirea altor obiective importante de politică externă ale României, precum acțiunea la nivel european, inclusiv sprijinirea eforturilor de finalizare a raportului MCV și demersurile, care vor continua activ și ferm, pentru aderarea României la spațiul Schengen; dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii la 25 de ani de la lansare; progresele decisive în procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE); reperele acțiunii diplomatice a României în plan multilateral”.
Capitolul dedicat asistenței consulare și reformei acestui domeniu în beneficiul cetățenilor români din afara granițelor cuprinde date relevante privind continuarea, în anul 2022, a amplului proces de reformă a activității consulare, inițiat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu în anul 2020, și care are drept obiectiv adaptarea acestui domeniu la noile realități, la evoluțiile tehnologice și la așteptările tot mai ridicate și îndreptățite ale comunităților de cetățeni români din străinătate.
În același timp, Raportul cuprinde și alte capitole cheie în acțiunea integrată a Ministerului Afacerilor Externe, așa cum sunt continuarea și rezultatele de etapă ale reformei Corpului Diplomatic și Consular, asistența pentru dezvoltare acordată în anul 2022 prin intermediul MAE, precum și un capitol dedicat dialogului cu mediul academic și think tank-uri, diplomației publice, comunicării și eforturilor constante de creștere a transparenței la nivelul MAE.
Nu în ultimul rând, Raportul cuprinde un capitol dedicat efortului de adaptare a acțiunii Ministerului Afacerilor Externe la unul dintre cele mai dificile și complexe cadre de operare în plan regional, european și internațional întâlnite de țara noastră după anul 1989, care pune, de asemenea, în lumină, operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) în anul 2022 – un succes al eforturilor diplomației române, și fixează o serie de repere pentru anul 2023, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.
Aurescu: Să nu facem compromisuri
„Rolul diplomației rămâne esențial, deopotrivă în crize și în perioade de liniște, dar mai ales în timpul crizelor. Politica externă a României va continua să fie dinamică, pro-activă și alertă, iar prima noastră sarcină este să acționăm ferm și să nu facem niciodată compromisuri când lucrăm pentru obiectivele noastre fundamentale: asigurarea securității și prosperității cetățenilor noștri, pe baza fundamentelor politicii noastre externe – consolidarea profilului României în Uniunea Europeană și NATO, precum și a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. (…) În paginile Raportului, vă prezentăm succint principalele repere ale acțiunii diplomației române din ultimul an, desfășurate sub coordonarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și sub îndrumarea Prim-ministrului României, domnul Nicolae Ciucă, un demers de bilanț al Ministerului pe care îl conduc, dar și de transparență instituțională, care are ca scop informarea publicului larg despre activități care pun întotdeauna pe primul loc datoria noastră față de România și cetățenii săi. Vreau să evidențiez și faptul că în 2022 am marcat 160 de ani de Diplomație Română modernă, iar contextul internațional foarte complicat și dificil a subliniat și mai mult faptul că este esențial să continuăm să construim modele de acțiune diplomatică eficientă, contribuind în mod concret la progresul și dezvoltarea țării noastre, în spiritul valorilor democratice”, a menționat șeful diplomației române.
