AUR sigur nu se trage din PCR dar CTP sigur se trage din Scânteia

CTP este unul dintre jurnaliștii supărați pe propria viață și care a girajat pe rând pe Iliescu, Constantinescu, Băsescu și acum pe Iohanis.

Niciodată nu a nimerit-o, nu a fost nici un aprig luptător pentru libertate.

El a făcut observația că AUR are rădăcinile în PCR, legătura fiind filonul naționalist. Dar filon naționalist exista și în discursul lui Donald Trump, el tot în PCR își are rădăcinile?

Dar CTP este plătit de DIGI24, televiziunea unui naționalist maghiar și care sub masca globalizării toarnă zoaie la identitatea românească. Și mulți alții fac asta pe bani, fără discernământul meseriei.

AUR este condus de George Simion, un tânăr ce avea doar 3 ani la revoluție.

Nu se poate spune același lucru despre CTP, personaj istoric ce se afla în floarea vârstei la acel moment și, din ce știm , scria de zod slove în Scânteia, principala publicație a PCR.

Cu o ură proletară atacă acest monstru sacru AUR, fără a ști nimic despre proiectul politic al partidului, pe principiul că dacă este comandă de la partid să o facem.

Rușine domnule CTP, demult v-ați compromis ca jurnalist.

• 
  Corupta Oana Gheorghiu, în vizorul DNA
  Procurorii DNA vor face audieri în cazul Oana Gheorghiu – fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, după ce acesta a depus ieri o plângere penală și alte probe împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu şi ministrul Economiei, Irineu Darău. Fostul şef al ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României), Dragoș Vlad, a depus ieri o plângere penală, la sediul …
• 
  Eurostat: România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană
  Eurostat a anunțat miercuri că România a înregistrat în aprilie 2026 cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 9,5%, într-un context în care scumpirile continuă să accelereze la nivel european. Potrivit datelor oficiale, inflația anuală în Uniunea Europeană a urcat la 3,2% în aprilie 2026, față de 2,8% în martie și 2,4% în …
• 
  Percheziții DNA la Consiliul Județean Brăila / Este vizat șeful CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac 
  După CJ Bistrița și Sălaj, procurorii DNA fac percheziții la CJ Brăila. Procurorii DNA fac percheziții la CJ Brăila, condus de Francisk Iulian Chiriac (PSD). Perchezițiile sunt și la clubul de handbal HC Dunărea Brăila, procurorii suspectând săvârșirea mai multor fapte de corupție. Clubul sportiv HC Dunărea Brăila este condus de ginerele fostului premier Mihai …
• 
  Polițiștii efectuează peste 40 de percheziții pentru a elimina o rețea extinsă de traficanți de droguri
  Poliţiştii fac, miercuri dimineaţă, 43 de percheziţii în judeţele Caraş-Severin şi Dolj, la persoane suspectate de trafic de droguri de risc şi mare risc şi de constituire de grup infracţional organizat. Anchetatorii au stabilit că în anul 2021 şi de la jumătatea anului 2024, în Oraviţa, s-ar fi constituit patru grupări infracţionale organizate, în scopul obţinerii de bani …
• 
  Duminica Orbului, văzută după 36 de ani: Cum am ratat primul tren spre democrație
  Pe 20 mai 1990, România a organizat primele alegeri prezidențiale și parlamentare de după căderea comunismului. A fost un moment istoric – așteptat de generații întregi care visaseră libertatea –, dar rezultatul a arătat că libertatea nu înseamnă, automat, conștiință democratică. Pentru aproape 85% dintre români, opțiunea a fost Ion Iliescu, fost demnitar comunist și lider al Frontului Salvării Naționale (FSN), o structură care moștenea masiv mecanismele vechiului regim. A fost „Duminica Orbului” – nu doar în calendarul ortodox, ci și în istoria noastră colectivă. Într-un sens profund, 20 mai 1990 a fost o zi în care România a ales frica în locul curajului, continuitatea în locul schimbării, familiarul în locul incertitudinii. Votul masiv în favoarea lui Iliescu și a FSN a consfințit o prelungire a regimului ceaușist în haine aparent noi. Partidele istorice, abia reînființate, fără resurse, fără presă, fără vizibilitate reală, au fost condamnate din start la marginalizare. Ion Rațiu, cel care întruchipa spiritul democrației liberale, spunea: „Voi lupta până la ultima picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.” Dar prea puțini l-au înțeles. Astăzi, după 36 de ani de democrație postcomunistă, avem obligația să privim acel moment cu melancolie dar și cu luciditate. Alegerile din 1990 trebuie înțelese. România venea după un regim totalitar care mutilase nu doar instituțiile, ci și mentalitățile. Frica, obediența, neîncrederea în pluralism erau reflexe adânc impregnate în societate. Mulți au votat cu Iliescu pentru că se temeau de instabilitate, de necunoscut. Iliescu oferea promisiunea unei tranziții „line”, care păstra aparența schimbării, fără a deranja prea tare structurile de putere moștenite. Generațiile tinere trebuie să știe aceste lucruri pentru a învăța. Democrația nu este niciodată un dat, ci o construcție fragilă, care cere vigilență, curaj civic, cultură politică. Fără memorie, riscăm să repetăm aceleași greșeli în forme diferite. În fața tentației autoritarismului modern, a manipulării prin social media, a polarizării toxice, e vital să ne amintim că libertatea nu se dă, se cucerește și se păstrează cu efort constant. Duminica Orbului a fost, poate, inevitabilă în acel moment. Dar a lăsat o rană adâncă: am pierdut un deceniu în cursa noastră spre normalitate. Când Europa Centrală își reforma instituțiile, România se zbătea în mineriade, în compromisuri toxice, în blocaje economice și politice. FSN-ul, ajuns partid-stat, a consolidat o rețea de putere care, sub diverse nume și forme, domină și astăzi multe paliere ale administrației. Duminica Orbului este o oglindă care ne obligă să ne întrebăm, constant: ce alegem când suntem puși în fața unei cotituri? Ne uităm la trecut sau ne lăsăm în voia inerției? Luptăm pentru democrație sau o delegăm altora? A înțelege 20 mai 1990 înseamnă, poate, să ne asigurăm că nicio altă „duminică” din viitor nu va mai fi atât de oarbă.