Prin vocea prim-vicepreședintelui Marius Lulea, formațiunea politică AUR și-a prezentat obiectivele pentru alegerile locale din 2024. Astfel, partidul condus de George Simion va propune cât mai mulți membri în administrațiile locale, pentru ca mai apoi, aceștia să obțină funcții cheie în consiliile locale și județene.
Marius Lulea a explicat în cadrul unei conferințe de presă că este puțin probabil ca AUR să poată schimba conducerile primăriilor din cauza actualului sistem de alegeri.
Obiectivele AUR pentru alegerile locale din 2024
„Principala noastră ţintă la alegerile locale este să ducem cât mai muţi oameni buni în consiliile judeţene, să încercăm să propunem cât mai mulţi viceprimari, astfel încât să fim participanţi activi la viaţa comunităţii. Din punct de vedere al şanselor, statistica arată că sunt şanse mici pe actualul sistem de alegeri să schimbăm conducerile de la primării.
Noi vom încerca cu toate acestea să îi implicăm pe cei pe care îi trimitem consilieri să participe activ, asta înseamnă să dobândească calitatea de viceprimari sau vicepreşedinte pentru Consiliul Judeţean”, a spus Marius Lulea, într-o conferinţă de presă.
Viorel Pop, președintele interimar AUR din Satu Mare a punctat faptul că numărul simpatizanților AUR crește în fiecare oraș. Filiala pe care o conduce nu face excepție. Totodată, Viorel Pop a precizat faptul că AUR are printre membri și simpatizanți maghiari.
„Noi întotdeauna privim spre electorat. Vedem că este un trend crescător către AUR şi cetăţenii şi-au pus mari speranţe în AUR. Cred că suntem pe drumul cel bun. Avem organizaţii constituite în cea mai mare parte a unităţilor teritorial-administrative, avem oameni în fiecare localitate din judeţ, chiar dacă sunt maghiari. Sunt şi maghiari simpatizanţi AUR, nu se pune problema”, a mai spus Viorel Pop.
Platforma politică pentru guvernare
Cât despre programul de guvernare, președintele AUR, George Simion a subliniat faptul că strategia partidului este centrată pe integrarea tinerilor din Diaspora pe piața muncii din România. În condițiile în care, atrage atenția George Simion, lipsa personalului din piața muncii este completată cu muncitori din state terțe.
Însă, continuă Simion, „mărirea cotelor pe termen lung va crea probleme”. În acest sens, George Simion a dat exemplul statelor vestice. Potrivit datelor, Diaspora românească este formată din șase până la opt milioane de cetățeni români. Numărul este completat de alte trei milioane de români care construiesc comunitățile istorice din jurul granițelor.
„În opinia noastră, avem şase până la opt milioane de români care, permanent sau temporar, lucrează peste hotare, pe lângă cei trei milioane de români care sunt în comunităţile istorice din jurul graniţelor. Avem 11 milioane de români în afara graniţelor şi întrebarea noastră şi strategia noastră pentru momentul guvernării este de a încerca să îi angrenăm tocmai pe aceşti oameni în forţa de muncă din România.
Înţeleg necesitatea imperativă din partea industriei de a aduce cât mai mulţi muncitori din ţări terţe. E normal. Trebuie să finalizaţi proiectele în care v-aţi angrenat acum, nu peste trei ani, nu peste cinci ani, nu când se schimbă guvernarea, nu când vom avea alte politici pentru taxarea muncii. Dar mărirea cotelor pe termen lung va crea probleme civilizaţionale pe care le vedem şi acum în multe state din vestul Europei”, a afirmat Simion, la o dezbatere organizată de Alianţa pentru Unirea Românilor.
„Antreprenorii sunt nevoiţi să apeleze la muncitori din alte zone ale lumii”
Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere AUR, a punctat la rândul lui că România se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă ca urmare a valurilor migraționiste din anii 2000. Acesta fiind și unul dintre motivele pentru care antreprenorii aleg să importe forța de muncă din alte state.
„De aceea, antreprenorii sunt nevoiţi să apeleze la muncitori, la lucrători din alte zone ale lumii. Şi s-a mai întâmplat ceva: au rămas foarte puţini specialişti în ţară, foarte puţini meşteri, foarte puţini oameni care ştiu să îşi facă meseria cu adevărat. Înnebunim căutând un zugrav, un zidar, un electrician şi aşa mai departe, unul serios, care să poată să facă treaba pe banii pe care îi solicită”.
În accepțiunea senatorului Claudiu Târziu, românii nu vor reveni în țară până când în România nu se va crea un cadru social-economic și politic construit pe doleanțele compatrioților din străinătate.
