AUR a contestat în instanță hotărârile adoptate de Guvern prin care se impun noi restricții

Senatoarea AUR Rodica Boancă a contestat la Curtea de Apel București hotărârile adoptate de Guvern prin care se impun noi restricții. Potrivit unui comunicat de presă al partidului AUR, actele atacate în instanță sunt nelegale, întrucât nu justifică caracterul temporar și proporțional al măsurilor restrictive.

Mai exact, AUR cere Curții de Apel să dispună anularea Hotărârii Guvernului nr. 1242 din 09 decembrie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și Hotărârea Guvernului – Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 113 din 10.12.2021 privind stabilirea regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care sosesc în România, precum și suspendarea executării actelor administrative menționate anterior până la soluționarea definitivă a cauzei.

Restricțiile instituite de către autorități nu au nicio legătură cu protejarea sănătății populației, mare parte din ele fiind stabilite arbitrar

Reprezentanții Alianței pentru Unirea Românilor arată că aceste hotărâri nu sunt însoțite de un studiu de impact sau alte verificări de ordin medical care să justifice aplicarea unor măsuri diferențiate și nici împărțirea populației în persoane vaccinate și persoane nevaccinate. „Chiar dacă nu menționează expres obligativitatea tuturor persoanelor la vaccinare, Hotărârile atacate discriminează, fără a fi necesar scopul asigurării sănătății populației prin dezavantajarea categoriei persoanelor nevaccinate”.

Hotărârile adoptate de Guvern aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, printre care se numără:

• dreptul la libera circulație, garantat de art. 25 din Constituția României, art. 2 din Protocolul 4 din CEDO și art. 45 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;
• dreptul la viață privată și de familie, prevăzut de art. 26 din Constituția României, art. 8 din CEDO și art. 7 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;

• dreptul la libertate, prevăzut de art. 23 din Constituția României;

• dreptul la munca, garantat de art. 41 din Constituția României;

• dreptul la egalitatea în drepturi a cetățenilor, prevăzut de art. 16 din Constituția României;

• dreptul la învățătura, consfințit de art. 32 din Constituție;

• accesul liber la o activitate economică garantat prin art. 45 din Constituția României și art. 16 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

• dreptul la libertatea întrunirilor garantat de art. 39 din Constituția României, art. 11 CEDO si art. 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;

• accesul la cultură și libertatea de exprimare artistică, garantat de art.33 si art. 30 din Constituția României, art. 10 din CEDO și art. 11 din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

• dreptul la sănătate, protecție socială, prevăzute de art. 34 din Constituția României;

• dreptul la libertatea credințelor religioase, garantat de art. 29 din Constituție;

• dreptul la confidențialitatea și protejarea datelor personale, garantat prin Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

În plus, potrivit reglementărilor Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, eliberarea certificatului verde nu ar trebui „să conducă la acte de discriminare directă sau indirectă împotriva persoanelor care nu sunt vaccinate” – din motive medicale sau pentru că vaccinul nu este autorizat sau administrat în prezent pentru categorie din care fac parte.

„Dovezile științifice actuale arată că persoanele vaccinate sau care au avut un rezultat negativ recent la un test pentru depistarea COVID-19 și persoanele care s-au vindecat de COVID-19 în ultimele şase luni prezintă un risc redus de infectare a altor persoane cu SARS-CoV-2. Libera circulație a persoanelor care nu reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică, de exemplu pentru că sunt imune şi nu pot să transmită SARS-CoV-2, nu ar trebui să fie restricționată, întrucât astfel de restricţii nu ar fi necesare pentru realizarea obiectivului de protecţie a sănătăţii publice. În cazul în care situaţia epidemiologică o permite, libera circulaţie a unor astfel de persoane nu ar trebui să fie supusă unor restricţii suplimentare legate de pandemia de COVID-19, cum ar fi testarea în contextul călătoriilor pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2 sau carantina ori autoizolarea în contextul călătoriilor, cu excepţia cazului în care, pe baza celor mai recente dovezi ştiinţifice disponibile şi în concordanţă cu principiul precauţiei, astfel de restricţii suplimentare sunt necesare şi proporţionale pentru protecţia sănătăţii publice şi sunt nediscriminatorii”, se arată în preambulul Regulamentului (UE) nr. 2021/953, citat în solicitarea înaintată Curții de Apel București.