Președintele ANAF, Lucian Heiuș, susține că agenții economici care preferă să plătească taxele în numerar „au ceva de ascuns”.
El s-a declarat surprins că 20% dintre impozitele și taxele care se plătesc în România se fac prin numerar, deși admite că sunt firme mici.
„E normal ca orice firmă să aibă cont în bancă și să plătească impozite și taxe prin acel cont. Surpriza mea, în urmă cu un an de zile, când am făcut o analiză pe acest domeniu, 20 la sută din impozitele și taxele care se plătesc în fiecare lună și discutăm de încasări lunare de 30-32 miliarde de lei, deci este o pondere importantă, încă se plătesc în numerar”, a declarat Lucian Heiuș la Digi 24.
„E drept, legea în România nu obligă o firmă să aibă un cont curent. Eu bănuiesc și este firesc să ai o asemenea suspiciune că cel care preferă să lucreze în continuare cu numerarul, să vină să stea cu numerarul la coadă cu banii într-o plasă, nu vorbim de sume mari, sunt firme mici în general care plătesc câteva mii de lei impozite și taxe, noi le considerăm firme cu risc mare de evaziune fiscală pentru că cine evită să folosească instrumentele de plată bancare e clar că are ceva de ascuns”, a adăugat președintele ANAF.
Este remarcabilă afirmația președintelui ANAF, care pleacă de la premisa conform căreia persoanele juridice care preferă numerarul sunt „suspecte” și „au ceva de ascuns”. Practic, în viziunea șefului ANAF, aceste persoane sunt suspecte, deși nu au făcut nimic ilegal.
Anterior, Heiuș spunea că suspiciunile conform cărora dispariția numerarului ar avea ca scop controlul total al statului asupra firmelor reprezintă o „prostie incredibilă”.
Iată că acum Lucian Heiuș confirmă că aceste suspiciuni sunt reale, declarându-i apriori, drept suspecți, pe cei care preferă numerarul.
Afirmațiile lui Heiuș, demne de perioada comunistă, vin pe fondul dorinței Elveției de a se asigura că numerarul nu dispare, introducând această prevedere în Constituție.
În Parlamentul României există o inițiativă legislativă, sprijinită masiv de bănci și procesatorii de carduri, care ar obliga fiecare agent economic să aibă un mijloc de plată electronic și fiecare cetățean să aibă cont bancar.
Inițial, actul prevedea și obligația plății salariilor exclusiv prin bancă, dar s-ar fi renunțat la articol.
