Atac periculos al spionajului rusesc în Moldova, în preajma alegerilor prezidențiale

Republica Moldova a întârziat cu îndeplinirea condiționalităților UE. La nivel tehnic, le-a îndeplinit în ultimul moment.

Este concluzia raportorului Parlamentului European pentru Republica Moldova, Dragoș Tudorache, și a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă online, susținută după votarea, în PE, a raportului de evaluare a implementării Acordului de Asociere UE – Moldova. Condiționalitățile UE au vizat anularea controversatei legi privind dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin investiții, curățarea serviciilor fiscale, câteva reforme în domeniul justiției și votarea legii ONG-urilor. Europarlamentarul a menționat că tot ce s-a întâmplat, s-a întâmplat cu greu și în ultimul moment – semn că la Chișinău nu există suficientă voință politică pentru aplicarea acestor reforme. „Dacă era un ritm satisfăcător de îndeplinire a condiționalităților, nu ajungeam în al 25-lea ceas, cu sufletul la gură, să ne bucurăm că a fost agreată tranșa a doua și ne-am fi bucurat că am accesat și tranșa a treia. Să nu uităm că s-au pierdut 40 de milioane de euro care ar fi fost utile Moldovei – s-au pierdut pentru că ritmul reformelor nu a fost menținut, chiar dacă a fost suficient timp”, a explicat Tudorache.

Pericolul planează asupra regimului liberalizat de vize

Potrivit lui, cei care conduc astăzi Republica Moldova – președintele și Guvernul – poartă întreaga  responsabilitate pentru ceea ce face sau nu face Moldova ca stat, în special cu referire la angajamentele politice pe care și le-a asumat țara, inclusiv în ceea ce privește viitorul regimului liberalizat de vize de care beneficiază cetățenii moldoveni. „Sper să nu se piardă acest beneficiu major pe care Moldova îl are”, a atenționat europarlamentarul.

Relația Republicii Moldova cu UE s-a deteriorat în special în ultimul an (2018-2019) de aflare la guvernare a regimului oligarhic controlat de Vladimir Plahotniuc. Din iunie până în noiembrie 2019, când Guvernul de la Chișinău a fost condus de Maia Sandu, s-a produs o dezghețare a relațiilor. Moldova începuse să iasă din izolarea internațională și atunci s-a reușit inclusiv reluarea sprijinului macro-financiar din partea UE pentru Moldova. Din noiembrie 2019, când socialiștii pro-ruși, conduși de facto de președintele Igor Dodon, au demis guvernul Maiei Sandu cu votul democraților abandonați de Plahotniuc, relațiile UE-Moldova au reintrat în faza incertitudinii. Uniunea Europeană a anunțat că va continua să sprijine financiar Moldova doar dacă vor fi îndeplinite condițiile (trasate punctual de UE), menite să genereze reforme palpabile și bunăstare pentru cetățeni.

Raportul Parlamentului European vine cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, programate pentru 1 noiembrie. Dragoș Tudorache a precizat însă, că este doar o coincidență. Deputații europeni spun că UE și organizațiile internaționale relevante ar trebui să monitorizeze îndeaproape situația din țară, deoarece aceste alegeri vor fi un „test pentru democrație și statul de drept”.

Puterea de la Chișinău și Serviciul de spionaj al Rusiei (SVR) atacă la unison

Între timp, la Chișinău, oamenii din anturajul lui Igor Dodon și-au radicalizat retorica împotriva UE și SUA în tandem cu serviciul de spionaj al Rusiei. Mai întâi, săptămâna trecută, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat că americanii ar umbla cu „telecomanda” la moldoveni. Asta după ce ambasadorul american în Moldova, Dereck Hogan, a spus că va urmări foarte atent, la 1 noiembrie, votul locuitorilor din regiunea transnistreană și și-a exprimat speranța că nu se va manipula cu voturile transnistrenilor așa cum s-a întâmplat la alegerile parlamentare din 2019. Tot atunci, Lavrov a vorbit despre ONG-uri ca despre un pericol: „Trebuie să fim mai activi pe partea de societate civilă, inclusiv la finanțare. Chiar dacă nu ONG-urile sunt cele care conduc, ele sunt influente și majoritatea primesc finațare 100% din banii guvernului american”, a spus ministrul rus de Externe.

La 20 octombrie, Rusia a trimis al doilea semnal prin gura șefului Serviciului de spionaj, Serghei Narîșkin. Acesta a acuzat SUA de faptul că ar pregăti o „revoluție colorată” în Moldova, în cazul unei victorii a președintelui pro-rus Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Serviciul rus de spionaj (SVR) a transmis oficial acest mesaj în care mai menționează că Departamentul de Stat al SUA ar fi dat indicații Ambasadei americane din Chișinău să se pregătească de proteste în masă în cazul realegerii lui Dodon.

A doua zi, la 21 octombrie, deputatul socialist Bogdan Țîrdea a lansat o carte cu acuzații grave la adresa ONG-urilor și mass-media din Moldova. Țîrdea susține că prin societatea civilă pe care o sprijină în Moldova, „donatorii străini și-au creat aici o armată din 82 mii de voluntari, care în momente strategice se implică în lupte”. Mai mult, în tandem cu declarația făcută de Lavrov, deputatul socialist de la Chișinău susține că această rețea de ONG-uri „a devenit o caracatiță”, care s-a infiltrat în toate ramurile puterii, în mass-media și domeniul științific.

Citește continuarea articolului aici…

• 
  Fostul șef ADR lansează o nouă acuzație împotriva Oanei Gheorghiu. Ar negocia în secret implementarea platformei digitale moldovenești în România
  Scandalul legat de suspiciunile de trafic de influență exercitat de vicepremierul Oana Gheorghiu în favoarea grupului german Schwarz Group ia amploare. Culisele acestui caz, care atestă o abordare riscantă pentru echilibrul instituțional al României, au implicații până în Republica Moldova. Miza este uriașă: renunțarea la „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”, aprobată printr-o Hotărâre de …
• 
  Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” București a decorat un turnător al Securității
  Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” București, aflată sub tutela Ministerului Apărării Naționale, a anunțat recent, cu mare tam-tam, acordarea titlului de Doctor Honoris Causa unui personaj controversat, remarcat ca turnător al Securității și client al DNA. Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” București, avându-l ca rector pe Iulian-Constantin Vizitiu, a conferit, pe 14 mai 2026, titlul de …
• 
  CSM a decis în secret ca magistrații să primească în continuare diurnă de 2% pe zi, deși legea interzice asta
  O misterioasă întâlnire tripartită a avut loc în data de 12 mai 2026, într-un loc neprecizat, la care au participat vârfurile sistemului de Justiție din România: președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și procurorul general al României, Cristina Chiriac. Întâlnirea nu este menționată pe site-ul …
• 
  ONG-urile, dizolvate dacă nu publică numele donatorilor
  Plenul Senatului a adoptat, luni, o propunere legislativă inițiată de AUR și susținută la votul final de senatorii PSD și PACE, care prevede posibilitatea dizolvării ONG-urilor care nu fac publice numele persoanelor care au făcut donații. Propunea legislativă L233/2026, adoptată de Senat în calitate de prim for sesizat, modifică Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la …
• 
  Corupta Oana Gheorghiu lovește din nou: bani publici pentru firma unde lucrează consilierul său
  O casă de avocatură internațională la care lucrează fostul deputat PNL Cristian Băcanu, în prezent consilier onorific al vicepremierului Oana Gheorghiu, a primit bani de la Cancelaria prim-ministrului Ilie Bolojan pentru servicii de consultanță juridică aferente programului european SAFE, potrivit unei facturi prezentate în emisiunea „Decisiv” de la Antena 3 CNN. Documentul, datat 13 mai 2026, …