Ministerul Apărării Naționale a organizat un exercițiu „cu termen scurt de notificare”, în care trupele române trebuie să treacă de la starea de pace la cea de război în termen de cinci zile.
În prezența președintelui Klaus Iohannis, a ministrului apărării naționale, generalul Nicolae Ionel Ciucă, și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, în România s-a desfășurat etapa finală a unui exercițiu militar “cu termen scurt de notificare” (ETSN), pe care Ministerul Apărării Naționale l-a organizat în Centrul de instruire de la Cincu (județul Brașov).
La etapa finală a acestui exercițiu au participat, în mod integrat, unele unități și mari unități aparținând Forțelor Terestre și Forțele Aeriene Române, a precizat MApN.
“Exercițiul, la care participă aproximativ 1.000 de militari și peste 200 mijloace tehnice, are ca scop perfecționarea procesului de integrare a capabilităților militare pentru executarea sincronizată a unor acțiuni militare complexe. Exercițiul își propune, totodată, verificarea stării de operativitate a structurilor din subordine, fără parcurgerea etapelor de planificare obișnuite pentru organizarea unui exercițiu la acest nivel, și urmărește ca, în termen de cinci zile de la notificare, structurile din subordine să fie în măsură să-și demonstreze capacitatea de luptă în context interarme, multi-domeniu și întrunit”, a indicat comunicatul publicat de MApN.
Un element surprinzător al acestui exercițiu a fost însă termenul “de cinci zile de la notificare”, caracterizat de ofițerii români drept „termen scurt”, în care unitățile militare trebuie să treacă, practic, de la starea de pace la cea de război. Drept termen de comparație, se poate aminti faptul că Forța de Reacție Rapidă a NATO, care este desfășurată de Alianța Atlantică în orice țară NATO ar fi atacată, are un termen de intervenție de 72 de ore (adică de trei zile) de la primirea ordinului de luptă, în condițiile în care din FRR fac parte, de exemplu, militari francezi și germani, care ar trebui, teoretic, să ajungă în acest interval de timp, la nevoie, chiar până în România.
Iar față de cele trei zile impuse Forței de Reacție Rapidă a NATO, Armata României se antrenează să respecte, după cum s-a demonstrat în cadrul exercițiului de la Cincu, un “termen scurt” de intervenție, pe teritoriul național al României, de cinci zile!
“A fost un exercițiu impresionant și nota deosebită a fost dată de faptul că a fost un exercițiu cu alarmare într-un termen scurt. Totuși, impresionant cum au reușit forțele să lucreze împreună. Se vede că de la comandă până la execuție lucrurile funcționează foarte bine”
Klaus Iohannis,
Președintele României
“Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat, vârful nostru de lance, este o contribuție substanțială pentru apărarea noastră colectivă. Această forță este disponibilă pentru a fi desfășurată rapid pentru a apăra orice aliat în fața oricărei amenințări”
Jens Stoltenberg,
Secretarul general al NATO
De ce are nevoie Armata Română de cinci zile pentru a acționa?
Termenul ar putea fi mai scurt dacă înalții responsabili politico-militari, în frunte cu șeful statului, ar solicita acest lucru și l-ar verifica în cadrul exercițiilor militare.
Participă și România la Forța de Reacție Rapidă a NATO?
Da, România are desemnate detașamente militare pentru Forța de Reacție Rapidă, una dintre unitățile participante fiind Batalionul de Infanterie Marină de la Babadag.
Cu alte cuvinte, putem presupune că, în cazul unei agresiuni venite dinspre est, mai repede ajung să ne apere trupele de reacție rapidă ale NATO decât trupele naționale ale României. Cu observația că, ipotetic vorbind, trupele Rusiei s-ar putea să aibă nevoie de mai puțin de trei zile pentru a ajunge în România.
„Very High Readiness Joint Task Force”, VJTF (Forța întrunită cu grad foarte înalt de operativitate) s-a format în cadrul NATO drept forță de ripostă împotriva unei eventuale agresiuni din partea Rusiei, după ce regimul Putin a ocupat ilegal peninsula Crimeea – ocupație care continuă și în acest moment. Chiar și Armata Română își antrenează detașamente militare pentru a participa la misiunile VJTF, una dintre unitățile care formează asemenea luptători fiind Batalionul 307 Infanterie Marină de la Babadag.
Anul trecut, Germania a preluat conducerea VJTF, iar în acel context, Ministerul Apărării de la Berlin a anunțat că trupele terestre din VJTF sunt compuse din 8.000 de militari, dintre care 4.000 sunt germani, iar ceilalți sunt francezi, olandezi și norvegieni. VJTF trebuie să aibă efectivele gata de luptă în maxim 72 de ore, adică în trei zile.
Nu este clar dacă președintele României, Klaus Iohannis, care este și comandant suprem al Armatei, și președinte al CSAT, a cunoscut aceste detalii în momentul în care a asistat la exercițiul militar de la Cincu. Oricum, consilierii militari ai președintelui ar fi trebuit să-l informeze.
După ce a asistat la etapa finală a exercițiului din poligon, președintele Iohannis a avut o declarație pur formală: “A fost un exercițiu impresionant și nota deosebită a fost dată de faptul că a fost un exercițiu cu alarmare într-un termen scurt. Totuși, impresionant cum au reușit forțele să lucreze împreună. Se vede că de la comandă până la execuție lucrurile funcționează foarte bine”.
Se pare că, pentru președintele Iohannis, un termen de intervenție de cinci zile, al Armatei Române, chiar pe teritoriul național, reprezintă un termen foarte bun.
Este de precizat că șeful statului are cel puțin trei consilieri care ar fi trebuit să-i prezinte aceste aspecte, înainte ca el să se declare „impresionat” de termenul de cinci zile în care poate interveni Armata Română. Dintre cei trei consilieri responsabili cu domeniul Securității Naționale, doi sunt generali proveniți din MApN (Ion Oprișor și Mihai Șomordolea), iar cel de-al treilea e un fost ministru de Interne și ministru al Apărării Naționale (Constantin Dudu Ionescu).
Sursa: www.romanialibera.ro
- Guvernul bulgar își depune demisia în urma protestelor de stradă
Într-o declarație citită de prim-ministrul bulgar, cabinetul a invocat „pierderea sprijinului politic și necesitatea de a restabili încrederea publică” drept motive cheie ale deciziei. Rosen Jelyazkov a subliniat că decizia a fost luată „în interesul stabilității instituționale” și și-a exprimat recunoștința față de miniștrii și partenerii de coaliție care au servit alături de el. Demisia … - Șoc și groază pentru regim: De la ieșirea lui Constantin Pîrvulescu la ieșirea judecătoarei Raluca Moroșanu
În 1979, Constantin Pîrvulescu a zguduit dictatura lui Ceaușescu printr-o ieșire publică pe care regimul o credea imposibilă. A spus în fața Congresului PCR ceea ce nimeni nu avea voie să rostească: că puterea e confiscată de un grup restrâns, corupt, interesat doar de propriile privilegii. A fost momentul care a spart, pentru prima dată, … - ”Mă sună Lia”, momentul care a produs un șoc la conferința Curții de Apel București
Curtea de Apel Bucureşti a organizat, joi, o conferinţă extraordinară de presă, în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder. Conferința a fost marcată de tensiuni între jurnaliști și șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie, dar și de două momente șoc: unul în care o judecătoare a transmis, la începutul conferinței, că lucrează într-o atmosferă toxică, confirmând cele prezentate … - Bătrâni găsiţi legaţi, înfometaţi şi ascunşi în subsoluri: Aproape 100 de vârstnici salvați dintr-un nou azil al groazei
Zeci de vârstnici au fost găsiţi în condiţii cutremurătoare, îngrămădiţi pe saltele murdare, unii legaţi de paturi, alţii ascunşi în subsoluri fără lumină şi căldură, în ceea ce ar fi trebuit să fie un cămin pentru bătrâni din Timiş. Autorităţile au descoperit 90 de persoane relocate ilegal şi ţinute în condiţii inumane, iar nouă dintre ele au … - Asociații ale judecătorilor și procurorilor se solidarizează cu magistrații care scot la iveală putregaiul din sistem
Trei asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor din România îşi reafirmă solidaritatea cu magistraţii care „înţeleg să denunţe public toate situaţiile în care independenţa lor este pusă în pericol”. „Orice încercare de a reduce la tăcere vocile critice din magistratură, prin invocarea abuzivă a «rezervei», reprezintă un atac direct la adresa statului de drept. (…). A-i sancţiona pe aceşti magistraţi …
