Aproape 8% dintre gospodăriile din România contractează împrumuturi. Cum sunt cheltuiți banii

Împrumuturile, ca instrument financiar, sunt folosite de 8,1% dintre gospodăriile românești, acestea fiind contractate în principal pentru cumpărarea în rate, inclusiv prin leasing, a autoturismelor, echipamentului tehnic şi electronic, dar și a altor bunuri, în proporţie de 54,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), citat de Agerpres.
Cercetarea statistică „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România”, în anul 2019, relevă faptul că împrumuturile au mai fost contractate pentru plata cheltuielilor la îmbunătăţirea, repararea sau renovarea locuinţei (37,8%). În proporţii mult mai mici, gospodăriile au contractat împrumuturi în alte scopuri, cum ar fi: datorii, acoperirea unei descoperiri de cont, plata facturilor (18,9%); cheltuieli pentru educaţie şi îngrijirea copiilor (3,1%); cheltuieli pentru concedii şi timp liber (2,6%) şi achitarea unor cheltuieli legate de sănătate (2,5%).
Potrivit sursei citate, împrumuturile sunt mai des utilizate de către gospodăriile din mediul urban (10,1% faţă de 5,9% la gospodăriile din rural) şi de către gospodăriile conduse de bărbaţi (9,7%) faţă de 4,7% în cazul gospodăriilor conduse de femei.
„Cumpărarea în rate a unor bunuri, inclusiv prin leasing (autoturisme, echipament tehnic etc.) a fost cel mai frecvent scop al contractării de împrumuturi pentru gospodăriile conduse de salariaţi (59,3%) şi de pensionari (39,5%). Împrumuturile contractate pentru îmbunătăţirea sau repararea locuinţei s-au întâlnit cel mai frecvent la gospodăriile conduse de: salariaţi (40,2%), pensionari (39,1%) şi agricultori (21,9%)”, arată cercetarea.
Potrivit aceleiaşi cercetări, mai puţin de o treime din gospodării (27,8%) au avut restanţe repetate, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare. Aceste restanțe reprezintă incapacitatea de plată la timp a unor cheltuieli curente importante precum întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor etc.
„Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2019, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică (52,9% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (50,5%) şi abonamentul telefonic (41,4%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (7,2%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, arată documentul.
Potrivit INS, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei se observă că gospodăriile de şomeri (categorie de persoane active) se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea celor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 74,9%, proporţie mai mare faţă de celelalte categorii de gospodării. Restanţele sunt mai des întâlnite în gospodăriile cu copii (28,8%) şi mai ales în cele cu doi adulţi şi trei sau mai mulţi copii în întreţinere (44,5%).
Sursa: Agerpres
- Mihai Tudose ridică o problemă spinoasă pentru guvernul Bolojan: Blatiștii! Ei sunt expirați și nu mai au atribuții pe domenii
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose arată faptul că Ilie Bolojan și miniștrii au mandatele de interimari expirate de cel puțin 45 de zile și ridică problema dacă actele semnate de premier și miniștri mai sunt valabile. Tudose îi compară pe Bolojan și echipa de miniștri cu ”blatiștii” din mijloacele de transport în comun, cu diferența că acolo există un controlor … - România, la un pas de măsuri dure în criza energetică. Ce se întâmplă dacă importurile nu mai sunt suficiente
Criza energetică pune România în fața a trei scenarii, cu măsuri care devin tot mai severe dacă necesarul de electricitate nu mai poate fi acoperit. În prezent, sistemul se bazează pe importuri, însă următoarele variante luate în calcul sunt limitarea consumului marilor companii și, în situația cea mai gravă, deconectarea acestora. Ultimul scenariu este însă considerat puțin probabil. România poate … - E blocaj total pe Legea salarizării! Există, totuși, un paradox: După ce vor fi pierduți banii din PNRR, în toamnă ar trebui adoptată o nouă lege
E blocaj total pe Legea salarizării: 3 ore și 20 de minute de negocieri fără un consens Sorin Grindeanu, președintele PSD, Ilie Bolojan, președintele PNL, Dominic Fritz, liderul USR, și Kelemen Hunor, șeful UDMR, au participat, marți, la o rundă de negocieri, la Palatul Cotroceni, pe tema noii Legi a salarizării. Șefii partidelor din fosta … - VIDEO Conflict între clanurile interlope, chiar în centrul Timișoarei: Zeci de bărbați și femei s-au luat la bătaie, fiind nevoie de intervenția jandarmilor pentru a-i calma
Un conflict între două clanuri interlope a degenerat în centrul Timișoarei, chiar în fața Operei Naționale. Conflictul între familiile Stancu și Sain ar fi pornit de la ceartă între doi minori, apoi au intervenit rudele acestora și totul a degenerat într-o bătaie generală. A fost nevoie de intervenția forțelor de ordine pentru a-i calma pe … - Din mamă în fiu: 16 ani de administrație Vrajotis, peste 717.000 de lei delapidați – lucrări publice plătite, dar neexecutate
Fosta primăriță PNL Elena Vrajotis a lăsat în urmă proiecte cu documente nereale, prejudicii și o obligație definitivă de restituire către Administrația Fondului pentru Mediu. În 2024, conducerea Primăriei comunei Călărași din Botoşani a fost preluată de fiul său, Lazăr-Claudiu Vrajotis, ales din partea PSD. În comuna Călărași din județul Botoșani, administrația pare să fi …




