România anului 2025 este o țară europeană doar pe hârtie. În realitate, aproape 1,36 milioane de copii români trăiesc în sărăcie severă. Asta înseamnă că nu au acces constant la hrană adecvată, haine, încălzire iarna, rechizite sau chiar o masă caldă pe zi. Pentru acești copii, viitorul nu începe cu o șansă, ci cu o luptă pentru supraviețuire.
Statul român se dovedește incapabil să ofere celor mai vulnerabili cetățeni ai săi condiții decente de trai. În timp ce politicienii își măresc privilegiile și partidele consumă sume uriașe din bugetul public, peste un milion de copii cresc în lipsuri, excluși de la ceea ce înseamnă o copilărie normală. Această sărăcie nu este doar o tragedie individuală, ci o bombă cu ceas pentru întreaga societate.
În spatele acestor cifre se află copii reali, cu vise abandonate, părinți disperați și profesori neputincioși. Lipsa investițiilor în educație, sănătate și sprijin social a creat un cerc vicios al sărăciei care se perpetuează din generație în generație. România nu poate progresa dacă își abandonează copiii.
Sărăcia severă a copiilor nu este un simplu indicator statistic, ci un act de neglijență națională. Iar cei care conduc astăzi statul poartă întreaga responsabilitate pentru această rușine colectivă.
