Comisia Europeană solicită modificarea mai multor articole din legea de funcționare a Băncii Naționale a României

Comisia Europeană consideră că Articolul 33 (10) din legea de funcționare a Băncii Naționale a României, potrivit căreia ministrul Finanțelor Publice și un secretar de stat din cadrul acestui minister pot lua parte, chiar dacă nu au drept de vot, la reuniune Consiliului de Administrația al BN intră în conflict cu Articolul 130 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.

Confor raportului de convergență 2020, dat publicității miercuri de Comisia Europeană, dialogul dintre o bancă centrală și părți terțe nu este interzis, dar trebuie desfășurat astfel încât Guvernul să nu se afle în posibilitatea de a influența deciziile băncii centrale în domenii în care independența acesteia este garantată de Tratat.

”Participarea activă a ministrului de Finanţe şi a unui secretar de stat din MFP, chiar şi fără drept de vot, la discuţiile din Consiliul de Administraţie al BNR, unde se elaborează politica BNR, oferă Guvernului posiblitatea de a influenţa banca centrală atunci când ia decizii cruciale. Din acest motiv, Articolul 33 (10) din legea de funcţionare a BNR este incompatibil cu Articolul 130 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene”, se arată în raportul de convergenţă al Comisiei Europene.

Un alt articol din legea de funcționare a Băncii Naționale a României care trebuie amendat, potrivit Comisiei Europene, este Articol 3 (1) astfel încât acesta să fie în deplină compatibilitate cu Articolul 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Articolul 7 al din Protocolul (nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene. Potrivit acestui articol, membrii organismelor decizionale ale BNR nu trebuie solicita sau urma instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la alte instituții sau autorități. Potrivit Comisiei, din rațiuni juridice, ar trebui clarificat că independența instituțională a BNR este asigurată, de asemenea, de instituții, organisme sau agenții naționale, străine sau europene. ”Articolul 3 ar trebui să oblige guvernul să nu încerce să influențeze membrii organismelor decizionale ale BNR”, mai subliniază Comisia Europeană.

În plus, în documentul mai sus citat este precizat că Articolul 43 din legea de funcționare a BNR, prin care instituția bancară este obligată să transfere la bugetul de stat 80% din veniturile nete rămase după deducerea cheltuielilor referitoare la exercițiul financiar, ”este incompatibil cu articolul 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, astfel că acesta trebuie modificat pentru a submina capacitatea BNR de a-și desfășura activitatea într-o manieră independentă”.

Mai mult, Comisia Europeană subliniază că ”un stat membru nu ar trebui să își pună banca centrală în situația de a nu avea suficiente resurse financiare pentru a-și îndeplini sarcinile ce-i revin prin Sistemul European al Băncilor Centrale, dar și sarcinile naționale, precum finanțarea administrării și a operațiunilor sale”.

Comisia Europeană a publicat miercuri raportul de convergență 2020. Potrivit acestuia, România nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv cele legate de stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.

Raportul se referă la cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia.

Rapoartele de convergenţă trebuie întocmite o dată la doi ani, independent de aderările posibile la zona euro aflate în curs.

Sursa: www.caleaeuropeana.ro

• 
  OPINIE | Sfidarea specialilor! Cel mai scump concediu paternal din istoria României: 231 de milioane de euro
  România bifează un nou record absolut, însă nu unul de care să fim mândri. Într-o perioadă în care economia gâfâie sub povara deficitului, un singur om reușește „performanța” de a costa statul român colosala sumă de 231.000.000 de euro. Nu este vorba despre o investiție eșuată în infrastructură, ci despre costul indirect al concediului paternal …
• 
  Scandal în ograda lui Ciordis! Lacheii lui Ciolacu au sărit la gâtul primarului Toma
  Un război fratricid a izbucnit în fieful de la Buzău al liderului PSD, Marcel Ciolacu. Liniștea de fațadă a social-democraților s-a spulberat după ce Romeo Lungu, președintele PSD Buzău și unul dintre cei mai obedienți executanți ai ordinelor de la centru, a primit misiunea de a-l reduce la tăcere pe primarul Constantin Toma. Tensiunile au …
• 
  FOTO: Grindeanu și Bolojan, parte la genocidul din Fâșia Gaza. Tarom și Hisky, companiile care au transportat armament printre bagajele călătorilor
  România a ajuns pe „lista rușinii” a Organizației Națiunilor Unite. Într-un act de cinism instituțional fără precedent, statul român, sub oblăduirea decidenților politici precum Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan, a transformat compania națională Tarom și operatorul privat HiSky în curieri de moarte. În timp ce românii mergeau în vacanțe sau pelerinaje, sub picioarele lor, în …
• 
  Cât mai e șpaga în primăria lui Piedone: 15.000 de euro pentru o autorizație
  Arhitectul șef al Primăriei Sector 5 și directorul adjunct al Poliției Locale sunt acuzați de DNA că au primit mită pentru grăbirea obținerii documentelor necesare finalizării unor imobile. Mai multe persoane, inclusiv un administrator de firme, au fost reținute în dosarul de corupție care vizează trafic de influență, luare de mită și fals intelectual. Procurorii …
• 
  Constantin Toma (PSD): Bolojan, premier mai bun ca Ciolacu
  Constantin Toma susține că amenințările PSD privind ieșirea de la guvernare sunt nejustificate și periculoase, afirmând că partidul nu a luat niciodată în calcul serios acest scenariu. El avertizează că astfel de declarații pot afecta stabilitatea politică și economică, mai ales în contextul măririi taxelor și impozitelor. Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat că …