ANI trage un semnal de alarmă: trei consilieri locali, implicați în contracte ilegale de peste 1 milion lei cu primăriile proprii
O analiză automată a peste 300 de declarații de avere depuse în ultimii trei ani a scos la iveală trei cazuri grave de incompatibilitate: firmele gestionate direct de consilieri sau de apropiați au încheiat contracte cu autoritățile locale din care făceau parte, încălcând flagrant legislația în vigoare. ANI susține că această practică aduce prejudicii fondurilor publice și subliniază nevoia unei monitorizări proactive, conform recomandărilor GRECO.
Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat luni finalizarea unei analize tematice, realizate cu ajutorul unui instrument automatizat de procesare a declarațiilor de avere și interese. În urma evaluării preliminare a peste 300 de documente, au fost inițiate verificări pentru 57 de consilieri locali și județeni, dintre care trei au fost găsiți în stare de incompatibilitate .
Cazuri scandaloase în Harghita, Mureș și Galați
• Szafta Andras (consilier local, Băile Tușnad, Harghita): soția acestuia, în calitate de asociat și administrator, a semnat un contract de consultanță cu primăria, în valoare de 12.742,48 lei, în timpul mandatului soțului – o încălcare directă a art. 90, alin. (1) și (2) din Legea 161/2003 .
• Zsigmond Ambrus (consilier local, Brâncovenești, Mureș): două firme în care figura ca asociat și administrator au derulat nu mai puțin de 20 de contracte cu UAT Brâncovenești, însumând 861.617,30 lei .
• Costel Negruț (fost consilier local, Corod, Galați): firma fiului său, unde acesta figura ca asociat unic și administrator, a încheiat trei contracte cu UAT Corod, în valoare totală de 184.717,70 lei .
Un instrument informatizat cu potențial, dar rezultate modeste
Deși sistemul automat a permis trierea a 300 de declarații și a semnalat 57 de posibile cazuri, doar trei au fost confirmate oficial. Aceste numeroase excepții subliniază limitele aplicării automate a unui filtru rigid, întrucât detectarea finală a cazurilor rămâne la latitudinea inspectorilor ANI .
Reacție și context intern
Inițiativa este prezentată de ANI drept urmare a recomandărilor date României de Grupul de State împotriva Corupției (GRECO), în perspectiva consolidării capacității de prelucrare a datelor și adoptării unui model proactiv de supraveghere . Cu toate acestea, se ridică întrebări privind transparența și eficiența acțiunilor: de ce doar trei cazuri din 300 analizate? Ce măsuri s-au luat ulterior pentru recuperarea prejudiciului?
Implicarea penală și sancțiuni legale
Contractele semnate în aceste condiții sunt vădit ilegale conform art. 90 din Legea 161/2003, dar procedura de sancționare trenează: ANI informează cei vizați și le oferă dreptul la apărare (fiind asistați de avocați), dar întârzie sesizarea Comisiei de disciplină și a Parchetului – potențial favorizând amânări semnificative. Până la decizii definitive, aceste firme pot continua activitatea în ale primăriilor afectate. ()
Concluzie dură
Aceste descoperiri ilustrează carențe grave în gestionarea banului public de la nivel local. Asteaptă sancțiuni clare, recuperarea sumelor și, nu în ultimul rând, interdicția definitivă a celor implicați. ANI promite expandarea controlului automat, iar GRECO recomandă întărirea cadrului legal. Însă, fără rezultate concrete și vigilență continuă, s-ar putea transforma într-un exercițiu birocratic fără convertibilitate reală în reformă.
Ce urmează?
ANI trebuie să demonstreze că nu se oprește la semnalare, ci duce la capăt procesul: sesizări către comisii și parchet, anularea contractelor ilegale, amendarea judiciară a persoanelor implicate și o procedură transparentă de recuperare a prejudiciului. De asemenea, monitorizarea pe termen lung a instrumentului automatizat va fi esențială , cu rapoarte periodice, cifre clare și un bilanț real al eficienței sale.
