Românii vor un președinte tip elefant, pisică sau leu. Se așteaptă să vadă la Cotroceni pe cineva de calibru diferit de Ciolacu sau Ciucă, cineva care se pricepe la politică externă.
„Ce președinte vor românii? Percepția votanților și non-votanților asupra potențialilor candidați la prezidențiale”, o analiză făcută de sociologul Barbu Mateescu pentru Fundația Konrad Adenauer, scoate în evidență că, în bazinele electorale care l-au adus pe Klaus Iohannis la Cotroceni în 2014 și 2019, oamenii îl etichetează pe Marcel Ciolacu prin epitete precum „penibil, neserios, corupt, hoț, parvenit politic”. „Aroganță și nesimțire. Cred că e corupt până în măduva oaselor”, spune o femeie de 44 de ani din Transilvania rurală. În Moldova, oamenii care nu votează AUR sau Șoșoacă, îl consideră „șmecher, oportunist, slab, mincinos, populist”: „Un politician care-și cunoaște interesul foarte bine. Profitor. Uns cu toate alifiile”, zice o femeie de 48 de ani din Moldova urbană. Imaginea lui Ciolacu este însă mult mai pozitivă în localitatea cea mai săracă în care a avut loc cercetarea și unde primul ministru este perceput ca „serios, carismatic, implicat”.
Cercetările calitative arată nu doar unde se împotmolesc partidele, ci mai ales care sunt trendurile, ce vor oamenii, ce nu le place. Studiile calitative sunt mult mai importante decât sondajele obișnuite care lucrează cu cifre mari, pentru că le pot da șansa oamenilor politici să se recalibreze, să vină cu idei noi și cu programe, în loc de propagandă. Românii văzuți în ecuația acestor cercetări demonstrează că sunt în fața clasei politice, că gândesc pe termen lung și înțeleg, de pildă, rolul și rostul președintelui în cheie constituțională. Oamenii nu așteaptă de la președinte salarii mai mari și locuri de muncă, ci să poată pune țara pe un loc mai bun în Europa și în lume. Studiul nu i-a luat în considerare pe cei care fac parte din bazinele electorale ale partidelor, ci pe cei care înclină balanța la alegerile prezidențiale: nehotărâții, nepasionații de politică, cei care privesc de departe scena politică, dar care au opinii destul de ferme despre prezidențiabilii zilei.
Astfel, Nicolae Ciucă a fost caracterizat drept o marionetă de focus grupurile din Transilvania și Moldova. Mai ales în Moldova, evaluarea a fost destul de dură cu fostul premier aspirant la prezidențiale: „nepotrivit, fără carismă, supus, caraghios, tâmp”. Trecutul militar îi dă o nuanță pozitivă în ochii unor bucureșteni cu studii superioare care îl văd „onest, disciplinat, serios”. Bucureștenii cu studii medii participanți la studiu sunt, însă, dezamăgiți că un militar se amestecă în politică. „Când ține un discurs, parcă e un copil semi-analfabet”, subliniază o femeie de 32 de ani din Moldova urbană, în vreme ce un bărbat de 48 de ani punctează că „politica e o pălărie prea mare pentru domnul Ciucă”.
