Analiză Alpha Bank: Rezervele internaționale ale României au fost cele mai mici din regiune ca pondere din PIB, în 2023
Rezervele internaționale brute au ajuns la 69,7 miliarde euro la sfârșitul lunii aprilie 2024. Comparativ cu PIB, în România, în decembrie 2023 rezervele au avut ponderea cea mai mică de 20,4%, urmată de Ungaria cu 21,1%, Polonia cu 23,5%, Cehia cu 43,9% și 44,6% în Bulgaria, potrivit unei analize realizată de Alpha Bank.
„Cele trei componente principale ale rezervelor internaționale sunt: rezervele valutare (59,1 miliarde euro), poziția de rezervă la Fondul Monetar Internațional (FMI) inclusiv drepturile speciale de tragere (DST) (3,4mld euro) și valoarea aurului deținut (7,2 miliarde euro). După izbucnirea pandemiei, poziția FMI a crescut ca pondere în rezervele internaționale brute ale tuturor țărilor din regiune (la 5% în România și Bulgaria, 6% în Ungaria, 4% în Polonia și 3% in Cehia. Creșterea s-a datorat faptului că în august 2021 FMI a suplimentat stocul DST printr-o nouă alocare generală în valoare totală de 456,5 mld DST (echivalent a 650 miliarde dolari) distribuită țărilor membre, în funcție de participația lor la FMI. Această alocare generală, de departe cea mai mare de până acum, este un prim exemplu al unui răspuns internațional de cooperare la pandemia de COVID-19. Țărilor din regiune le-a revenit 10,5 mld DST, adică 2,3% din total. Creșterea ponderii poziției FMI în totalul rezervelor internaționale a fost compensată de scăderea ponderii celorlalte două componente, în cazul României și Bulgariei a ponderii aurului, iar în cazul Cehiei, Ungariei și Poloniei a ponderii rezervelor valutare”, se arată în analiză.
Potrivit Alpha Bank, toate țările din regiune depășesc pragurile de adecvare a rezervelor internaționale în termenii indicatorilor tradiționali. În perioada 2020-2023, rezervele internaționale brute au acoperit 5 luni de importuri în România și Polonia, 3 luni în Ungaria, 10 luni Cehia și 8 luni în Bulgaria. Rezervele internaționale brute erau mai mari atât față de datoria externă pe termen scurt (de 4,7 ori în Bulgaria, de 2,7 ori în România, de 1,5 ori în Ungaria și 1,4 ori în Cehia și Polonia, cât și față de datoria externă pe termen scurt cumulată cu deficitul de cont curent (de 4,5 ori în Bulgaria, de 1,3 ori în Ungaria, de 1,5 ori în Polonia și de 1,4 ori în România și Cehia. Toate țările sunt pregătite financiar pentru plata datoriilor pe termen scurt. Acoperirea masei monetare intermediare a fost de 62% în Cehia, 50% în Bulgaria, 43% în România, 36% în Ungaria și 33% în Polonia, mult peste regula de bază de 20%. Bulgaria se distinge prin volumul relativ mai ridicat de rezerve internaționale comparativ cu țările din regiune, fiind întrecută doar de Cehia în privința acoperiri importurilor și a masei monetare intermediare.
„Indicatorii tradiționali par să arate că volumul rezervelor țărilor din regiune este peste nivelul care ar îndeplini simultan cele trei referințe recomandate, respectiv 20% din M2, 3 luni de importuri de bunuri și servicii și 100% a datoriei externe pe termen scurt extinsă cu deficitul de cont curent anual. Așa cum era de așteptat, Bulgaria este lider, aranjamentul său de consiliu monetar necesită rezerve internaționale relativ mai mari. Aceasta ar putea indica nevoia de întărire a poziției rezervelor internaționale în celelalte țări din regiune până în momentul în care vor decide aderarea la moneda unică”, mai transmite analiza Alpha Bank.
