Criza muşcă din finanţele statului: datoria publică a României explodează, ajungând la 428 miliarde lei, iar de la începutul anului până în mai, guvernul PNL a mai adăugat 55 mld. lei
Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muşte din ce în ce mai mult din finanţele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creştere cu 27 mld. lei faţă de luna martie şi cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019.
Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanţelor.
Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăşi o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an.
După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componenţă: în lei 208,3 mld. lei, în creştere cu 8,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei.
Ministerul Finanţelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare.
Datorită creşterii economice susţinute din ultimii 5 ani şi a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spaţiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere.
Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar şi în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susţine şomajul tehnic şi alte facilităţi fiscale care au fost date companiilor.
În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB.
Analiştii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenţia pieţelor financiare.
România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, şi care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor şi impozitelor şi de a face faţă reacţiilor adverse, respectiv crizelor economice şi financiare.
Guvernul plăteşte în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanţelor publice, inflaţiei şi posibilităţii scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile şi dublate alocaţiile pentru copii.
În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui şi culoarea politică, nu va reuşi să stopeze creşterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din ţară şi a retoricii populiste a partidelor politice.
În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeşalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei.
În 2021 va fi aceeaşi situaţie, iar analiştii se întreabă cum va fi finanţat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agenţiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situaţiei finanţelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor.
În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanţelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an şi 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenţiei BNR pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi a scăderii dobânzii de referinţă, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacţionare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment.
BNR a redus dobânda de referinţă de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% şi există posibilitatea să mai opereze cel puţin o reducere dacă situaţia se va înrăutăţi din cauza revenirii pandemiei şi a blocării pieţelor financiare.
Sursa: www.zf.ro
- Coaliția amână din nou tăierile pentru primării, dar mărirea taxelor și impozitelor nu a putut fi amânată
Guvernanții trag de timp când vine vorba de reducerea cheltuielilor din administrația locală, dar nu au avut nicio ezitare în a mări taxele, impozitele și TVA-ul. În timp ce deciziile privind tăierile sunt împinse de la o săptămână la alta, cetățenii plătesc deja mai mult, fără nicio amânare. Ședințele Coaliției de guvernare s-au transformat într-un … - Ilie Bolojan, iritat de întrebările presei: „Așa nu rezolvăm nimic”
Moment tensionat la bilanțul de 100 de zile de guvernare: premierul Ilie Bolojan a izbucnit când a fost întrebat de ce evită răspunsurile complete. În timp ce vorbește despre planuri mari pentru agricultură, șeful Guvernului pare deranjat de insistențele jurnaliștilor și preferă să acuze presa de „discursuri ideologice” în loc să ofere explicații clare. Conferința … - Guvernul îngroapă justiția: milioane de dosare blocate, avocați umiliți, cetățeni abandonați
Asociația Convențională a Avocaților (ACAv) acuză Guvernul și Ministerul Justiției de pasivitate criminală în fața unei crize fără precedent. Peste 3,6 milioane de dosare sunt blocate pe rolul instanțelor, milioane de cetățeni așteaptă soluții în cauze vitale, iar avocații sunt lăsați fără plata muncii lor. În loc de soluții, autoritățile aleg să ignore colapsul justiției. … - SOCAR, Jetfly și rețeaua „neagră” a motorinei: Foști și actuali funcționari ai statului român, complici la una dintre cele mai mari scheme de evaziune fiscală din UE
Una dintre cele mai mari rețele de evaziune fiscală din Uniunea Europeană a fost țesută în ultimii ani în jurul companiilor SOCAR PETROLEUM și Jetfly Hub SRL Ploiești. Schema a fost pusă la punct de evazioniști români și italieni, dar succesul ei nu ar fi fost posibil fără protecția oferită de foști și actuali funcționari … - „Austeritate cu șofer personal”. Lecția de economie după modelul Jurcă-Bolojan
Șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan, Mihai Jurcă, a anunțat cu mândrie că a redus de 10 ori cheltuielile cu parcul auto al Cancelariei. Dar, întrebat de ce el beneficiază în continuare de mașină și șofer, oficialul a explicat senin: rangul său de secretar de stat îi permite acest lux. Cu alte cuvinte, austeritatea e pentru …
