Președintele ANAF Adrian Nica a stârnit o amplă dezbatere publică după ce miercuri seară a afirmat că „gemul pe care îl face bunica în casă” apare în discuțiile despre deficitul de colectare de TVA al României. Declarația sa a generat pe de o parte interpretări că administrarea fiscală ar avea în vedere taxarea produselor făcute în gospodărie, iar pe de altă parte critici că ANAF ignoră adevăratele cauze ale gap-ului de TVA: evaziunea și frauda. Totuși, reprezentanții ANAF susțin că nu au în vedere taxarea autoconsumului, ci faptul că autoconsumul din gospodării nu este inclus în formula prin care UE calculează deficitul de încasare de TVA. Iar asta ar duce la un gap de TVA mai mare în mod artificial și la un impact mai mare a fraudei și evaziunii în gap-ul de TVA decât în realitate.
Președintele ANAF Adrian Nica declară pentru Economedia că există două tipuri de autoconsum:
- Autoconsum economic (inclus în formula UE):
Exemplu: o centrală electrică produce energie și folosește o parte în propria activitate. Exemplu: o firmă care produce mobilă folosește o serie de obiecte de mobilier produse în propria fabrică pentru a-și mobila propriile spații. Acest tip de autoconsum intră în calculele Comisiei Europene pentru gap-ul de TVA. - Autoconsum din gospodării (NEINCLUS în calcule):
Exemplu: gemul, vinul, conservele sau alte produse făcute pentru consum propriu în gospodărie.
Acestea nu sunt activități comerciale, nu pot fi taxate. Totuși, autoconsumul din gospodării NU este scăzut din estimarea producției totale atunci când se calculează cât TVA „lipsește”. Acest tip de autoconsum nu intră astfel în calculele Comisiei Europene pentru gap-ul de TVA.
Care ar fi calculul greșit
Comisia Europeană calculează cât „ar fi trebuit” să se colecteze pornind de la ideea că tot ce se produce în țară se și vinde, deci ar trebui să genereze TVA.
Dar nu este așa. O parte din ce se produce nu se vinde, ci se consumă în gospodărie – gem, legume, vin, brânză, carne din curte etc. Pentru asta nu există facturi, nu există TVA și nici nu e normal să existe.
Comisia spune: „S-a produs X în România → trebuia TVA de Y → dar s-a încasat mai puțin → deci TVA lipsește → deci aveți evaziune”. Dar o parte din „producția” aceea nici măcar nu este pe piață, este consum propriu. Deci nu avea cum să se plătească TVA pe ea.
Cu alte cuvinte, în statistici apare ca „TVA neîncasat”, dar în realitate este „TVA care n-avea de unde să fie încasat”.
Problema ANAF: formula actuală ar dezavantaja România
Președintele ANAF Adrian Nica spune pentru Economedia că România e dezavantajată de metoda prin care Comisia Europeană calculează gap-ul de TVA, pentru că formula nu include acest autoconsum din gospodării.
Drept urmare, Comisia Europeană calculează GAP-ul de TVA fără să scadă autoconsumul gospodăresc (care nu poate fi taxat). Astfel, de aici apare o parte artificială în deficitul de colectare, afirmă el.
În plus, Adrian Nica susține că formula include sume nerecuperabile din insolvențe și faliment, ceea ce este o problemă.
Mai mult, președintele ANAF mai susține că gap-ul de TVA este calculat cu estimări vechi, respectiv cu doi ani decalaj față de realitate, așa că nu sunt vizibile eforturile actuale de majorare a colectării de TVA.
Din toate aceste motive, ANAF consideră că România este dezavantajată și că gap-ul de TVA este majorat artificial.
Drept urmare, dacă se recunoaște oficial că o parte din producție este autoconsum și nu poate fi taxată, atunci: scade artificial „gaura” din TVA, automat și scade procentul care pare că vine din evaziune sau fraudă.
Președintele ANAF Adrian Nica afirmă că a cerut asistență de la Banca Mondială ca să convingă Comisia Europeană să corecteze metodologia și că a format o echipă tehnică împreună cu Banca Națională a Româneii (BNR) și Institutul Național de Statistică (INS) pentru a avea date exacte.
Nica vrea ca metodologia să fie transparentă și publică, pentru a ști clar de la ce nivel real pornește calculul evaziunii.
„Poate nu avem 30% GAP, poate avem 25% sau 23%. Dar trebuie să știm exact care e partea reală de evaziune și care ține de o formulă greșită”, spune el.
Miza gap-ului de TVA
Problema majoră a României este însă faptul că statul ar trebui să colecteze mult mai multă TVA decât colectează în prezent, însă unele firme fac evaziune, iar autoritățile nu sunt capabile să o descopere.
Gap-ul de TVA reprezintă diferența între ce TVA colectează România și cât ar trebui să fie colectat (un fenomen cunoscut ca „gap de TVA”) este de circa 37%. Spre comparație, în Uniunea Europeană, acest „gap” este în medie de 5,4%. În valoare absolută, asta înseamnă că România nu încasează TVA de circa 35 miliarde lei anual. Iar România este campioana neîncasării de TVA în UE de 20 de ani, deci problema se perpetuează de decenii.
Există mai multe motive pentru care România nu încasează TVA, precum frauda, economia gri și neagră, schemele de optimizare/evitare a taxei, falimente/insolvențe, lipsa unor mecanisme eficiente de colectare a taxei.
Aceasta este însă o problemă veche, ce datează de ani buni și nu a fost încă rezolvată de nicio conducere ANAF de până acum.
ANAF a descoperit acum că și autoconsumul afectează calculul privind gap-ul de TVA. Totuși, chiar dacă este o problemă reală, este important să menționăm că cea mai mare problemă, conform consultanților, este clasica evaziune fiscală și vânzarea „la negru”, în care compania nu emite facturi pentru produse și, deci, nici nu plătește taxa pe valoarea adăugată. Aceasta nu poate fi rezolvată nici prin reglajul formulei cu autoconsumul gospodăriilor, niciun de un program de digitalizare, precum RO e-TVA, ci prin controale pe teren, spun consultanții.
